ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2399/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de 1 octombrie

2007, reclamantul S.Ș. a chemat în judecată Administrația Prezidențială și pe Președintele

României, solicitând obligarea pârâtei de a-i transmite răspunsul la scrisoarea

din 21 august 2007, de a comunica persoana responsabilă pentru refuzul de soluționare

a petiției, urmând ca instanța să stabilească în sarcina acestei persoane plata

unei penalități de 10.000 RON.

Curtea de Apel București,

secția contencios administrativ și fiscal, a pronunțat sentința civilă nr. 3052

din 28 noiembrie 2007 prin care a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța a reținut în esență că soluția adoptată de Administrația Prezidențială,

de clasare a petiției, este conformă prevederilor art. 10 alin. (2) din O.G.

nr. 27/2002, astfel încât, prin necomunicarea unui răspuns la cerere, nu s-a produs

o vătămare a drepturilor ori intereselor legitime ale reclamantului.

Împotriva sentinței a

declarat recurs reclamantul S.Ș., invocând prevederile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., în sensul că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată

cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.

Astfel, reclamantul a

arătat că nu au fost respectate dispozițiile art. 8 din O.G. nr. 27/2002, potrivit

cărora aparatul Administrației Prezidențiale avea obligația de a comunica în scris

răspunsul, în termen de 30 de zile indiferent dacă soluția era favorabilă sau nefavorabilă,

chiar dacă solicitarea avea același conținut cu o petiție anterioară.

Analizând actele dosarului,

în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304 și 304

1

C.

proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca

atare.

Astfel, susținerea reclamantului

în sensul că instanța a ignorat prevederile art. 8 din O.G. nr. 27/2007, potrivit

cărora autoritățile și instituțiile publice sesizate au obligația să comunice petiționarului

răspunsul, în termen de 30 de zile de la data înregistrării petiției, este nejustificată.

Același act normativ care

reglementează activitatea de soluționare a petițiilor prevede la art. 10 alin.

(2) că, în situația când după trimiterea răspunsului se primește o nouă petiție

cu același conținut, aceasta se clasează la numărul inițial, făcându-se mențiune

despre faptul că s-a răspuns.

Așadar, instanța de fond,

constatând existența acestei situații, a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor

susmenționate, care stabilesc fără echivoc condițiile și termenele în care autoritățile

publice au obligația să răspundă la petiție.

În raport de cele expuse

mai sus, Curtea va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de S.Ș. împotriva sentinței civile nr. 3052 din 28 noiembrie 2007 a Curții de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 11 iunie 2008.