ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 29.05.2008

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2177/2008

HOTĂRÂRE
29.05.2008
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2177/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin Hotărârea nr. 791 din 28 noiembrie 2007, Plenul C.S.M. a respins

cererile formulate de 69 de procurori, care au funcționat/funcționează în

cadrul Parchetului Național Anticorupție (P.N.A.), în prezent Direcția

Națională Anticorupție (D.N.A.), printre care și recurenta C.A.I., care, în

perioada 16 octombrie 2003 - 01 septembrie 2005, a îndeplinit funcția de

procuror la P.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj, pentru a li se recunoaște

gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție (denumit în continuare Parchetul Î. C. C.J.).

Pentru a adopta această hotărâre, C.S.M. a

reținut, în esență, următoarele:

-P.N.A. a fost înființat, la nivel național,

prin O.U.G. nr. 43/2002, ca o structură autonomă, cu personalitate juridică, în

cadrul Ministerului Public, independent în raport cu instituțiile judecătorești

și cu parchetele de pe lângă acestea, precum și în relațiile cu celelalte

autorități publice. Chiar dacă în prezent D.N.A. funcționează în cadrul

Parchetului Î.C.C.J., a rămas o structură specializată, cu personalitate

juridică proprie, ale cărei atribuții, competență, organizare, funcționare și

salarizare sunt stabilite prin lege specială [art. 87 alin. (10) din Legea nr.

304/2004, republicată];

-competența procurorilor din cadrul

P.N.A./D.N.A. privește efectuarea urmăririi penale în cauzele având ca obiect

infracțiunile prevăzute Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și

sancționarea faptelor de corupție aparține direcției, fiind strict prevăzută de

lege, astfel că nu poate fi ridicată problema validității actelor procedurale

întocmite de procurorii specializați care nu au gradul profesional

corespunzător Parchetului Î.C.C.J.;

-încadrarea procurorilor la structura

specializată în combaterea faptelor de corupție s-a făcut potrivit unei

proceduri speciale, prevăzute inițial de art. 6, art. 8 ș art.i 9 din O.U.G.

nr. 43/2002 și, apoi, de art. 87 din Legea nr. 304/2004, numirea lor nefiind

echivalentă cu promovarea în funcții superioare de execuție, care atât sub

imperiul Legii nr. 92/1992, republicată, cât și în prezent, conform art. 43 din

Legea nr. 303/2004, se face prin concurs. Niciunul dintre procurorii care au

solicitat recunoașterea gradului profesional corespunzător Parchetului Î.C.C.J.

nu a funcționat, nu a fost promovat și nu a participat la un concurs de

promovare, pe loc sau efectivă, în funcții de execuție la Parchetul respectiv;

-dobândirea gradului profesional

corespunzător Parchetului Î.C.C.J., doar ca urmare a numirii la D.N.A., ar

crea, pe de o parte, o situație discriminatorie în raport cu toți ceilalți

procurori din cadrul Ministerului Public, care pentru promovarea la parchetele

imediat superioare trebuie să susțină concursuri de promovare, și, pe de o altă

parte, ar eluda în mod evident dispozițiile legale privitoare la promovarea în

funcții superioare de execuție prin concurs;

-salarizarea procurorilor D.N.A. cu un

coeficient de multiplicare corespunzător procurorilor de la Parchetul Î.C.CJ.

nu le conferă de drept și gradul profesional corespunzător acestui parchet.

În temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr.

304/2004, republicată, împotriva Hotărârii adoptate de C.S.M. a declarat recurs

C.A.I., solicitând anularea în privința sa a hotărârii atacate și recunoașterea

gradului profesional de procuror la Parchetul Î.C.CJ.

În motivarea cererii, recurenta arată

următoarele:

-conform art. 9 alin. (1) din O.U.G. nr.

43/2002, în vigoare în luna octombrie 2003, a fost numită la P.N.A. - Serviciul

Teritorial Cluj;

-P.N.A. a fost organizat inițial ca Parchet

pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar, ulterior, a fost reorganizat

ca structură autonomă în cadrul Parchetului Î.C.CJ.;

-fiind încadrată la P.N.A. la data intrării

în vigoare a Legii nr. 303/2004, îi sunt aplicabile dispozițiile art. 100 alin.

(1);

-prin hotărârea C.S.M. nr. 60 din 17 august

2005 a fost transferată, la cerere, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Cluj;

-întrucât a funcționat în cadrul P.N.A.,

potrivit principiului actvității legii și prinicipiului succesiunii în timp a

legilor de organizare și funcționare a P.N.A., a dobândit de drept gradul profesional

de procuror la Parchetul Î.C.CJ.

În probațiune, recurenta a depus, în copie,

hotărârea atacată, Ordinele nr. 742 din 26 iunie 2003 și nr. 1762 din 8

septembrie 2005 ale procurorului general al Parchetului Î.C.CJ., carnetul de

muncă, practica în materie a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Intimatul C.S.M. a depus întâmpinare prin

care solicită respingerea recursului, ca nefondat, invocând, în esență,

următoarele argumente în susținerea legalității Hotărârii nr. 791 din 28

noiembrie 2007 a Plenului C.S.M.:

-promovarea în funcția de procuror la

Parchetul Î.C.CJ. se face pe bază de concurs, conform art. 43, art. 44 din

Legea nr. 303/2004, republicată, și se dispune prin hotărâre a C.S.M., astfel

că nu trebuie confundată cu numirea procurorilor la D.N.A., care se realizează

prin ordin al procurorului general al D.N.A., cu avizul C.S.M.;

-P.N.A./D.N.A. este o structură cu

personalitate juridică în cadrul Parchetului Î.C.CJ., specializată în combaterea

infracțiunilor de corupție, ale cărei atribuții, competență, organizare,

funcționare și salarizare sunt stabilite prin lege specială;

-procurorii numiți la P.N.A./D.N.A. au un

mandat limitat, acordat în condiții speciale față de procurorii care promovează

la Parchetul Î.C.C.J., astfel că, prin acordarea gradului profesional

corespunzător acestui Parchet, ar fi eludate dispozițiile referitoare la

promovarea în funcții superioare de execuție prin concurs și s-ar crea o situație

discriminatorie față de procurorii din Ministerul Public, care au promovat la

Parchetul Î.C.C.J. prin concurs;

-dacă legiuitorul ar fi considerat că

procurorii cărora le-a încetat mandatul la P.N.A./D.N.A. își păstrează gradul

profesional corespunzător Parchetului Î.C.C.J. ar fi stipulat acest aspect în

mod expres în art. 87 alin. (9) din Legea nr. 304/2004, republicată;

-faptul că procurorii din cadrul

P.N.A./D.N.A. sunt salarizați cu un coeficient de multiplicare corespunzător

procurorilor de la Parchetul Î.C.C.J. nu le conferă acestora gradul profesional

corespunzător acestui Parchet.

Cu referire la practica Înaltei Curți de

Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în cauze

similare, prin care a fost recunoscut gradul profesional de procuror la

Parchetul Î.C.C.J. a unor procurori numiți la P.N.A./D.N.A., intimatul C.S.M.

susține că deciziile respective au fost pronunțate în soluționarea unor

recursuri, iar nu a unui recurs în interesul legii, astfel că nu constituie o

dezlegare la o problemă de drept supusă judecății și nu au caracter obligatoriu

în cauze similare supuse judecății.

Analizând recursul formulat de recurenta

C.A.I., prin prisma motivelor invocate, în raport cu dispozițiile art. 304 și

art. 3041 C. proc. civ. și cu legislația aplicabilă în materia supusă cenzurii

instanței de control judiciar, Curtea constată că recursul este fondat pentru

următoarele considerente:

Prin Hotărârea nr. 791 din 28 noiembrie 2007

a Plenului C.S.M. au fost respinse cererile de recunoaștere a gradului profesional

corespunzător Parchetului Î.C.C.J. formulate de un număr de 69 de procurori de

la D.N.A., printre care se află și recurenta C.A.I.

Problema de drept vizează acordarea gradului

profesional corespunzător Parchetului Î.C.C.J. procurorului C.A.I., care, în

perioada 16 octombrie 2003 - 01 septembrie 2005, a îndeplinit funcția de

procuror în cadrul P.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj.

Este necontestat faptul că recurenta a fost

numită în funcția de procuror la P.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj, cu

respectarea dispozițiilor legale în vigoare la momentul respectiv.

De asemenea, este de netăgăduit faptul că

atât P.N.A., iar, în prezent, D.N.A. sunt structuri înființate și care au

funcționat sau funcționează în cadrul Parchetului Î.C.C.J., acest fapt

rezultând în mod expres și fară echivoc din prevederile art. 1 alin. (3) din

O.U.G. nr. 43/2002, în forma inițială, cât și din prevederile art. 1 alin. (1)

din aceeași ordonanță de urgență, astfel cum au fost modificate prin O.U.G. nr.

134/2005, aprobată prin Legea nr. 54/2006:

Astfel, în prezent, conform art. 1 alin. (1l)

din O.U.G. nr. 43/2002, cu modificările și completările ulterioare:

Art. 1 - (1) Prin prezenta ordonanță de

urgență se înființează D.N.A., ca structură cu personalitate juridică, în

cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, prin

reorganizarea P.N.A."

De asemenea, este necontestat faptul că

numirea procurorilor la D.N.A. s-a făcut și se face în continuare conform

dispozițiilor cu caracter special referitoare la organizarea și funcționarea

acestei structuri, derogatorii de la dreptul comun în materia promovării

procurorilor în funcții de execuție sau de conducere, reprezentat de

dispozițiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Așa cum s-a reținut deja, este incontestabil

faptul că recurenta C.A.I. a fost numită în funcția de procuror la Serviciul

Teritorial Cluj din cadrul P.N.A. cu respectarea dispozițiilor reglementării

speciale.

Este adevărat, chiar potrivit susținerilor

intimatului C.S.M., că nu se poate face confuzie între numirea la P.N.A./D.N.A.

și promovarea la Parchetul Î.C.C.J. Insă, este de necontestat faptul că, nici

prin cererea adresată C.S.M. și nici prin cererea de recurs, recurenta nu a

solicitat să promoveze la Parchetul Î.C.C.J., ci să îi fie recunoscut gradul

profesional corespunzător structurii în cadrul căreia și-a desfășurat

activitatea potrivit legislației aplicabile, și anume gradul profesional de

procuror la Parchetul Î.C.C.J. din care a făcut parte P.N.A., în prezent D.N.A.

Or, chiar Plenul C.S.M., prin Hotărârea nr.

878 din 13 decembrie 2007, a definit gradul profesional ca fiind „dreptul unui

magistrat de a funcționa la un anumit nivel în ierarhia parchetelor, drept care

poate fi câștigat prin numire, promovare sau transfer, cu respectarea

dispozițiilor legale ce reglementează carierea magistraților", prin

această hotărâre fiind de altfel recunoscut gradul profesional al unui

procuror. Astfel fiind, pentru rațiuni identice, chiar în opinia intimatului,

recurenta are dreptul să i se recunoască „dreptul de a funcționa la un anumit

nivel în ierarhia parchetelor", drept ce ține de esența situației juridice

în care s-a aflat în mod legal recurenta și anume aceea de procuror la P.N.A.

Având în vedere că la data la care C.A.I. își

desfășura activitatea în mod legal în cadrul P.N.A. a intrat în vigoare Legea

nr. 303/2004 privind statutul magistraților, recurentei îi sunt aplicabile

dispozițiile art. 100 alin. (1) din această lege, conform cărora „magistrații

în funcție la data intrării în vigoare a prezentei legi se consideră că

îndeplinesc condițiile legale pentru ocuparea funcțiilor în care sunt

numiți". Cererea recurentei de recunoaștere a gradului profesional de

procuror la Parchetul Î.C.C.J. este pe deplin justificată și în lumina acestor

dispoziții legale.

În ceea ce privește salarizarea procurorilor

din cadrul D.N.A. cu un coeficient de multiplicare corespunzător procurorilor

de la Parchetul Î.C.C.J., Înalta Curte reține că susținerile în acest sens ale

intimatului sunt neîntemeiate în raport cu obiectul cererii formulate de

recurentă.

Având în vedere modalitatea și condițiile

specifice de înființare, organizare și funcționare a P.N.A./D.N.A., precum și

cele referitoare la numirea procurorilor în cadrul acestei structuri, urmează a

fi înlăturată apărarea intimatului referitoare la o eventuală discriminare ce

s-ar naște în raport cu procurorii care pentru a accede la Parchetul Î.C.C.J.

au urmat procedura de promovare reglementată de Legea nr. 303/2004. Sub acest aspect,

rămân valabile aspectele reținute în sensul că recurenta nu solicită promovarea

la Parchetul Î.C.C.J., ci recunoașterea gradului profesional de procuror la

acest Parchet.

Nu se poate reține existența unei eluăduri a

legii sau a unei discriminări, întrucât situațiile supuse comparației sunt

diferite, iar nu analoage, întrucât, pe de o parte, numirea procurorilor la

P.N.A./D.N.A. se face conform unei proceduri legale speciale, comparativ cu

promovarea procurorilor potrivit dreptului comun, prin examen sau concurs, la

Parchetul Î.C.C.J., iar pe de altă parte, recunoașterea gradului profesional corespunzător

Parchetului Î.C.C.J. în privința procurorilor numiți la D.N.A. nu echivalează

cu promovarea sau cu dreptul de a promova fară concurs la Parchetul Î.C.C.J.

De altfel, în ceea ce privește noțiunea de

discriminare, Curtea are în vedere și practica constantă a C.E.D.O. (C.E.D.O., Decizia

din 6 decembrie 2007, cauza B. împotriva României) în care s-a reținut că „o

distincție este discriminatorie dacă aceasta nu are o justificare obiectivă și

rezonabilă, adică dacă ea nu urmărește un scop legitim sau dacă nu există un

raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul

vizat".

Or, în speță, justificarea obiectivă constă

în necesitatea combaterii infracțiunilor de natura celor prevăzute de Legea nr.

78/2000, situație care a determinat înființarea prin lege a D.N.A. ca structură

a Parchetului Î.C.C.J., iar justificarea rezonabilă rezidă în faptul că

îndeplinind, în condițiile legii, o funcție în cadrul unei structuri din cadrul

Parchetului Î.C.C.J., procurorul numit la D.N.A. dobândește ipso facto gradul

profesional corespunzător acestui Parchet (ceea ce nu s-ar justifica în cazul

unor eventuale detașări sau delegări - instituții care nu se confundă cu

„numirea" în funcție).

De reținut este și faptul că, în această

materie, Înalta Curte de Casație și Justiție judecă în primă și ultimă

instanță, ceea ce presupune că nu se poate face abstracție de practica deja

existentă la nivelul instanței în care, admițând cereri de recunoaștere a

gradului profesional corespunzător

Parchetului Î.C.C.J. în cazul procurorilor

numiți la P.N.A./D.N.A., au fost reținute argumente ce vizează aplicarea

dreptului comunitar, în sensul că a admite teza intimatului „ar însemna a

încălca câteva principii generale cum ar fi: al protecției încrederii legitime,

al echivalenței postului și a gradului, al bunei-credințe și al solicitudinii,

principii de bază ale dreptului comunitar aplicabile și în sfera largă a

raporturilor de serviciu în spațiul U.E.".

În acest sens, față de practica unitară a Înaltei

Curți de Casație și Justiție în soluționarea unor cauze similare, o altă

soluție decât cea de admitere a cererii de recunoaștere a gradului profesional

corespunzător Parchetului Î.C.C.J. ar echivala cu acceptarea unor divergențe de

iurisprudență (practică contradictorie) ceea ce ar reprezenta o încălcare a

dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 6 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului. C.E.D.O. a reținut că existența unor divergențe de

jurisprudență în cadrul celei mai înalte autorități judiciare a țării este în

sine contrară principiului securității juridice, care rezidă implicit din toate

articolele Convenției și care constituie unul din elementele fundamentale ale

statului de drept (C.E.D.O., Decizia din 6 decembrie 2007, cauza B. împotriva

României).

În raport de cele mai sus reținute, Curtea

apreciază că hotărârea recurată este nelegală în ceea ce o privește pe

recurenta C.A.I., motiv pentru care, față de dispozițiile art. 312 alin. (1)-(3)

C.S.M. În ceea ce o privește pe recurentă, va admite cererea acesteia și îl va

obliga pe intimat să îi recunoască gradul profesional de procuror la Parchetul

Admite recursul declarat de C.A.I. împotriva

Hotărârii nr. 791 din 28 noiembrie 2007 a Plenului C.S.M.

Anulează hotărârea atacată în ceea ce o

privește pe recurentă.

Admite cererea recurentei și obligă C.S.M. să

îi recunoască recurentei gradul profesional de procuror la Parchetul de pe

lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 mai

2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-03-27
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1284/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Hotărârea nr. 791 din 28 noiembrie 2007, Plenul C.S.M. a respins cererile formulate de 69 de procurori care au funcționat/ funcționează în cadrul P.N
ÎCCJ 2008-05-29
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2176/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Hotărârea nr. 791 din 28 noiembrie 2007, Plenul C.S.M. a respins cererile formulate de 69 de procurori, care au funcționat/funcționează în cadrul P.N
ÎCCJ 2008-05-13
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1874/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin hotărârea nr. 791 din 28 noiembrie 2007, a respins cererea formulată de E.E., procuror în cadrul D.N.A.
ÎCCJ 2009-10-08
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4167/2009
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin hotărârea nr. 1097 din 25 iunie 2009, Plenul C.S.M. a respins cererea formulată de A.C., procuror în cadrul D.N.A. – Structură Centrală specializată
ÎCCJ 2008-04-03
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1447/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Constată că prin Hotărârea Plenului C.S.M. din 28 noiembrie 2007 au fost respinse cererile formulate de, printre alții, I.L.N. și M.E., procurori în cadru
Sursă