ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2176/2008

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2176/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Hotărârea nr.

791 din 28 noiembrie 2007, Plenul C.S.M. a respins cererile formulate de 69 de

procurori, care au funcționat/funcționează în cadrul P.N.A., în prezent D.N.A.,

printre care și recurentul C.S.I. - procuror la Serviciul Teritorial Alba,

pentru a li se recunoaște gradul profesional corespunzător Parchetului de pe

lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (denumit în continuare Parchetul Î.C.C.J.).

Pentru a adopta această hotărâre, C.S.M. a reținut, în esență,

următoarele:

-P.N.A. a fost înființat, la nivel național, prin O.U.G. nr. 43/2002,

ca o structură autonomă, cu personalitate juridică, în cadrul Ministerului

Public, independent în raport cu instituțiile judecătorești și cu parchetele de

pe lângă acestea, precum și în relațiile cu celelalte autorități publice. Chiar

dacă în prezent D.N.A. funcționează în cadrul Parchetului Î.C.C.J., a rămas o

structură specializată, cu personalitate juridică proprie, ale cărei atribuții,

competență, organizare, funcționare și salarizare sunt stabilite prin lege

specială [art. 87 alin. (10) din Legea nr. 304/2004, republicată];

-competența procurorilor din cadrul D.N.A. privește efectuarea

urmăririi penale în cauzele având ca obiect infracțiunile prevăzute Legea nr.

78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție

aparține direcției, fiind strict prevăzută de lege, astfel că nu poate fi

ridicată problema validității actelor procedurale întocmite de procurorii

specializați care nu au gradul profesional corespunzător Parchetului Î.C.C.J.;

-încadrarea procurorilor la structura specializată în combaterea

faptelor de corupție s-a făcut potrivit unei proceduri speciale, prevăzute

inițial de art. 6, art. 8 și art. 9 din O.U.G. nr. 43/2002 și, apoi, de art. 87

din Legea nr. 304/2004, numirea lor nefiind echivalentă cu promovarea în

funcții superioare de execuție, care atât sub imperiul Legii nr. 92/1992,

republicată, cât și în prezent, conform art. 43 din Legea nr. 303/2004, se face

prin concurs. Niciunul dintre procurorii care au solicitat recunoașterea

gradului profesional corespunzător Parchetului Î.C.C.J. nu a funcționat, nu a

fost promovat și nu a participat la un concurs de promovare, pe loc sau

efectivă, în funcții de execuție la Parchetul respectiv;

-dobândirea gradului profesional corespunzător Parchetului Î.C.C.J.,

doar ca urmare a numirii la D.N.A., ar crea, pe de o parte, o situație

discriminatorie în raport cu toți ceilalți procurori din cadrul Ministerului

Public, care pentru promovarea la parchetele imediat superioare trebuie să

susțină concursuri de promovare, și, pe de o altă parte, ar eluda în mod

evident dispozițiile legale privitoare la promovarea în funcții superioare de

execuție prin concurs;

-salarizarea procurorilor D.N.A. cu un coeficient de multiplicare corespunzător

procurorilor de la Parchetul Î.C.CJ. nu le conferă de drept și gradul

profesional corespunzător acestui parchet.

În temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 304/2004, republicată,

împotriva Hotărârii adoptate de C.S.M. a declarat recurs C.S.I., procuror la

Serviciul Teritorial Alba din cadrul D.N.A., invocând dispozițiile art. 3 din

Legea nr. 303/2004, republicată, ale art. 80-88 din Legea nr. 304/2004,

republicată, și ale art. 1 și art. 2 din O.U.G. nr. 43/2002.

Prin cererea de recurs, adresată C.S.M. și înregistrată pe rolul Înaltei

Curți de Casație și Justiție la data de 14 decembrie 2007, recurentul C.S.I. a

solicitat instanței să dispună anularea în privința sa a hotărârii atacate și

să îi recunoască gradul profesional corespunzător Parchetului Î.C.C J.

În motivarea cererii, recurentul C.S.I. arată următoarele:

-prin Hotărârea nr. 174 din 26 iunie 2007, C.S.M., secția pentru

procurori, a avizat favorabil numirea sa în funcția de procuror la D.N.A. -

Serviciul Teritorial Alba;

-fiind declarat admis la interviul din 10 iunie 2007, de către o comisie

constituită conform art. 87 din Legea nr. 304/2004, republicată, prin Ordinul

nr. 158 din 4 iulie 2007 al procurorului șef al D.N.A. a fost numit, începând

cu data de 26 iunie 2007, la D.N.A. - Serviciul Teritorial Alba;

-D.N.A. este parte integrantă a Parchetului Î.C.CJ., astfel că sunt

neîntemeiate susținerile din hotărârea atacată referitoare la distincția între

statele de funcții și de personalul ale celor două structuri;

-numirea procurorilor la D.N.A. se face pe durată nedeterminată, în

condițiile art. 87 din Legea nr. 304/2004, republicată, reprezintă o promovare

în condiții speciale, având aceleași efecte ca și promovarea prin concurs sau

examen la Parchetul Î.C.CJ.

În probațiune, recurentul a depus, în copie, hotărârea atacată, Hotărârea

nr. 174 din 26 iunie 2007 a C.S.M., secția pentru procurori, Ordinul nr. 158

din 4 iulie 2007 al procurorului șef al D.N.A., corespondența adresată C.S.M.

în vederea recunoașterii gradului profesional de procuror la Parchetul Î.C.C J.

Intimatul C.S.M. a depus întâmpinare prin care solicită respingerea

recursului, ca nefondat, invocând, în esență, următoarele argumente în

susținerea legalității Hotărârii nr. 791 din 28 noiembrie 2007 a Plenului

C.S.M.:

-promovarea în funcția de procuror la Parchetul Î.C.C.J. se face pe bază

de concurs, conform art. 43, art. 44 din Legea nr. 303/2004, republicată, și se

dispune prin hotărâre a C.S.M., astfel că nu trebuie confundată cu numirea

procurorilor la D.N.A., care se realizează prin ordin al procurorului general

al D.N.A., cu avizul C.S.M.;

-D.N.A. este o structură cu personalitate juridică în cadrul

Parchetului Î.C.C.J., specializată în combaterea infracțiunilor de corupție, ale

cărei atribuții, competență, organizare, funcționare și salarizare sunt

stabilite prin lege specială;

-procurorii numiți la D.N.A. au un mandat limitat, acordat în condiții

speciale față de procurorii care promovează la Parchetul Î.C.C.J., astfel că,

prin acordarea gradului profesional corespunzător acestui Parchet, ar fi

eludate dispozițiile referitoare la promovarea în funcții superioare de

execuție prin concurs și s-ar crea o situație discriminatorie față de

procurorii din Ministerul Public, care au promovat la Parchetul Î.C.C.J. prin

concurs;

-dacă legiuitorul ar fi considerat că procurorii cărora le-a încetat

mandatul la D.N.A. își păstrează gradul profesional corespunzător Parchetului Î.C.C.J.

ar fi stipulat acest aspect în mod expres în art. 87 alin. (9) din Legea nr.

304/2004, republicată;

-faptul că procurorii din cadrul D.N.A. sunt salarizați cu un

coeficient de multiplicare corespunzător procurorilor de la Parchetul Î.C.C.J.

nu le conferă acestora gradul profesional corespunzător acestui Parchet.

Cu referire la practica Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de

contencios administrativ și fiscal, în cauze similare, prin care a fost

recunoscut gradul profesional de procuror la Parchetul Î.C.C.J. a unor

procurori numiți la D.N.A., intimatul C.S.M. susține că deciziile respective au

fost pronunțate în soluționarea unor recursuri, iar nu a unui recurs în

interesul legii, astfel că nu constituie o dezlegare la o problemă de drept

supusă judecății și nu au caracter obligatoriu în cauze similare supuse

judecății.

Analizând recursul formulat de recurentul C.S.l., prin prisma motivelor

invocate, în raport cu dispozițiile art. 304 și art. 3041 C. proc. civ. și cu

legislația aplicabilă în materia supusă cenzurii instanței de control judiciar,

Curtea constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:

Prin Hotărârea nr. 791 din 28 noiembrie 2007 a Plenului C.S.M. au fost

respinse cererile de recunoaștere a gradului profesional corespunzător

Parchetului Î.C.C.J. formulate de un număr de 69 de procurori de la D.N.A.,

printre care se află și recurentul C.S.l.

Problema de drept vizează acordarea gradului profesional corespunzător

Parchetului Î.C.C.J. procurorului C.S.I.

Este necontestat faptul că intimatul C.S.M., prin Secția pentru

procurori, a avizat favorabil numirea procurorului C.S.I. la D.N.A. - Serviciul

Teritorial Alba, fapt realizat prin Hotărârea nr. 174 din 26 iunie 2007, și că

C.S.I. a fost numit în această funcție prin Ordinul nr. 158 din 4 iulie 2007 al

procurorului șef al D.N.A.

De asemenea, este de netăgăduit faptul că atât P.N.A., iar, în prezent,

D.N.A. sunt structuri înființate și care au funcționat sau funcționează în

cadrul Parchetului Î.C.C.J., acest fapt rezultând în mod expres și fără echivoc

din prevederile art. 1 alin. (3) din O.U.G. nr. 43/2002, în forma inițială, cât

și din prevederile art. 1 alin. (1) din aceeași ordonanță de urgență, astfel

cum au fost modificate prin O.U.G. nr. 134/2005, aprobată prin Legea nr.

54/2006:

Astfel, în prezent, conform art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 43/2002, cu

modificările și completările ulterioare:

„Art. 1 - (1) Prin prezenta ordonanță de urgență se înființează D.N.A.,

ca structură cu personalitate juridică, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta

Curte de Casație și Justiție, prin reorganizarea P.N.A."

De asemenea, este necontestat faptul că numirea procurorilor la D.N.A.

s-a făcut și se face în continuare conform dispozițiilor cu caracter special

referitoare la organizarea și funcționarea acestei structuri, derogatorii de la

dreptul comun în materia promovării procurorilor în funcții de execuție sau de

conducere, reprezentat de dispozițiile Legii nr. 303/2004 privind statutul

judecătorilor și procurorilor.

Este incontestabil faptul că recurentul C.S.I. a fost numit în funcția

de procuror la Serviciul Teritorial Alba din cadrul D.N.A. cu respectarea

dispozițiilor reglementării speciale.

Este adevărat, chiar potrivit susținerilor intimatului C.S.M., că nu se

poate face confuzie între numirea la D.N.A. și promovarea la Parchetul Î.C.C.J.

însă, este de necontestat faptul că, nici prin cererea adresată C.S.M. și nici

prin cererea de recurs, recurentul nu a solicitat să promoveze la Parchetul Î.C.C.J.,

ci să îi fie recunoscut gradul profesional corespunzător structurii în cadrul

căreia și-a desfășurat activitatea potrivit legislației aplicabile, și anume

gradul profesional de procuror la Parchetul Î.C.C.J. din care face parte D.N.A.

Or, chiar Plenul C.S.M., prin Hotărârea nr. 878 din 13 decembrie 2007,

a definit gradul profesional ca fiind „dreptul unui magistrat de a funcționa la

un anumit nivel în ierarhia parchetelor, drept care poate fi câștigat prin

numire, promovare sau transfer, cu respectarea dispozițiilor legale ce

reglementează carierea magistraților", prin această hotărâre fiind de

altfel recunoscut gradul profesional al unui procuror. Astfel fiind, pentru

rațiuni identice, recurentul are dreptul să i se recunoască „dreptul de a

funcționa la un anumit nivel în ierarhia parchetelor", drept ce ține de

esența situației juridice în care se află recurentul și anume aceea de procuror

la D.N.A.

Având în vedere că recurentul C.S.I. își desfășoară și în prezent

activitatea în cadrul D.N.A., Înalta Curte reține că nu sunt incidente cauzei

nici dispozițiile art. 65 alin. (6) din Legea nr. 303/2004, republicată,

invocate în susținerea recursului de către recurent, și nici cele ale art. 87

alin. (9) din Legea nr. 304/2004, republicată, invocate în apărare de către

intimat, întrucât acestea reglementează ipoteza eliberării din funcție a

procurorului din motive neimputabile, respectiv ipoteza încetării mandatului de

procuror la D.N.A.

În ceea ce privește salarizarea procurorilor din cadrul D.N.A. cu un

coeficient de multiplicare corespunzător procurorilor de la Parchetul Î.C.C.J.,

Înalta Curte reține că susținerile în acest sens ale intimatului sunt neîntemeiate

în raport cu obiectul cererii formulate de recurent.

Având în vedere modalitatea și condițiile specifice de înființare,

organizare și funcționare a D.N.A., precum și cele referitoare la numirea

procurorilor în cadrul acestei structuri, urmează a fi înlăturată apărarea

intimatului referitoare la o eventuală discriminare ce s-ar naște în raport cu procurorii

care pentru a accede la Parchetul Î.C.C.J. au urmat procedura de promovare

reglementată de Legea nr. 303/2004. Sub acest aspect, rămân valabile aspectele

reținute în sensul că recurentul nu solicită promovarea la Parchetul Î.C.C.J.,

ci recunoașterea gradului profesional de procuror la acest Parchet.

Nu se poate reține existența unei eludări a legii sau a unei

discriminări, întrucât situațiile supuse comparației sunt diferite, iar nu

analoage, întrucât, pe de o parte, numirea procurorilor la D.N.A. se face

conform unei proceduri legale speciale, comparativ cu promovarea de drept

comun, prin examen sau concurs, a procurorilor la Parchetul Î.C.C.J., iar pe de

altă parte, recunoașterea gradului profesional corespunzător Parchetului Î.C.C.J.

în privința procurorilor numiți la D.N.A. nu echivalează cu promovarea sau cu

dreptul de a promova fără concurs la Parchetul Î.C.C.J.

De altfel, în ceea ce privește noțiunea de discriminare, Curtea are în vedere

și practica constantă a C.E.D.O. (C.E.D.O., Decizia din 6 decembrie 2007, cauza

B. împotriva României) în care s-a reținut că „o distincție este

discriminatorie dacă aceasta nu are o justificare obiectivă și rezonabilă,

adică dacă ea nu urmărește un scop legitim sau dacă nu există un raport

rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul vizat".

Or, în speță, justificarea obiectivă constă în necesitatea combaterii

infracțiunilor de natura celor prevăzute de Legea nr. 78/2000, situație care a

determinat înființarea prin lege a D.N.A. ca structură a Parchetului Î.C.C.J.,

iar justificarea rezonabilă rezidă în faptul că îndeplinind, în condițiile

legii, o funcție în cadrul unei structuri din cadrul Parchetului Î.C.C.J.,

procurorul numit la D.N.A. dobândește ipso facto gradul profesional

corespunzător acestui Parchet (ceea ce nu s-ar justifica în cazul unor

eventuale detașări sau delegări - instituții care nu se confundă cu

„numirea" în funcție).

De reținut este și faptul că, în această materie, Înalta Curte de

Casație și Justiție judecă în primă și ultimă instanță, ceea ce presupune că nu

se poate face abstracție de practica deja existentă la nivelul instanței în

care, admițând cereri de recunoaștere a gradului profesional corespunzător

Parchetului Î.C.C.J. în cazul procurorilor numiți la P.N.A./D.N.A., au fost

reținute argumente ce vizează aplicarea dreptului comunitar, în sensul că a

admite teza intimatului „ar însemna a încălca câteva principii generale cum ar

fi: al protecției încrederii legitime, al echivalenței postului și a gradului,

al bunei-credințe și al solicitudinii, principii de bază ale dreptului

comunitar aplicabile și în sfera largă a raporturilor de serviciu în spațiul U.E.".

În acest sens, față de practica unitară a Înaltei Curți de Casație și

Justiție în soluționarea unor cauze similare, o altă soluție decât cea de

admitere a cererii de recunoaștere a gradului profesional corespunzător Parchetului

Î.C.C.J. ar echivala cu acceptarea unor divergențe de jurisprudență (practică

contradictorie) ceea ce ar reprezenta o încălcare a dreptului la un proces

echitabil, consacrat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. C.E.D.O.

a reținut că existența unor divergențe de jurisprudență în cadrul celei mai

înalte autorități judiciare a țării este în sine contrară principiului

securității juridice, care rezidă implicit din toate articolele Convenției și

care constituie unul din elementele fundamentale ale statului de drept (C.E.D.O.,

Decizia din 6 decembrie 2007, cauza B. împotriva României).

În raport de cele mai sus reținute, Curtea apreciază că hotărârea

recurată este nelegală în ceea ce îl privește pe recurentul C.S.I., motiv

pentru care, față de dispozițiile art. 312 alin. (1)-(3) C. proc. civ., va

anula Hotărârea nr. 791 din 28 noiembrie 2007 a Plenului C.S.M. În ceea ce îl

privește pe recurent, va admite cererea acestuia și îl va obliga pe intimat să

îi recunoască gradul profesional de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta

Curte de Casație și Justiție.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de C.S.I. împotriva Hotărârii nr. 791 din 28

noiembrie 2007 a Plenului C.S.M.

Anulează hotărârea atacată în ceea ce îl privește pe recurent.

Admite cererea recurentului și obligă C.S.M. să îi recunoască

recurentului gradul profesional de procuror la Parchetul de pe lângă înalta

Curte de Casație și Justiție.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 mai 2008.