ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 26.02.2008

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 725/2008

HOTĂRÂRE
26.02.2008
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 725/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

La data de 10 mai 2007, Județul Satu Mare, reprezentat

prin președinte și secretar a chemat în judecată F. Satu Mare, Guvernul

României, Președintele României și Statul Român, prin M.E.F., solicitând să se constate

nulitatea absolută a Hotărârii nr. 9 din 18 ianuarie 1982 a Consiliului de Miniștri al R.S.R.

De asemenea, reclamantul a cerut

repunerea părților în situația anterioară și rectificarea conținutului de carte

funciară în sensul radierii dreptului de proprietate al C.C.F. Satu Mare asupra

unor construcții înscrise in C.F. din Satu Mare, precum și obligarea pârâților

la plata cheltuielilor de judecată.

În cauză, M.I.R.A. a

formulat cerere de intervenție în interesul pârâtului Guvernul României,

solicitând, în principal, respingerea acțiunii introductive ca tardivă, iar în

subsidiar, respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Prin sentința civilă nr. 124/CA/2007

- PI din 22 iunie 2007, Curtea de Apel Oradea, secția comercială și de

contencios administrativ și fiscal, a admis excepția invocată de pârâții F. Satu

Mare, Guvernul României, Președintele României și de intervenientul M.I.R.A.,

cu consecința respingerii acțiunii principale ca tardiv introdusă.

Totodată, a admis cererea de

intervenție accesorie formulată de acest minister și a obligat pe reclamant să

plătească pârâtei F. Satu Mare suma de 3.500 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această

hotărâre, Instanța a reținut că hotărârea guvernamentală supusă controlului

jurisdicțional nu are natura unei ordonanțe guvernamentale, ci aceea a unui act

administrativ unilateral, care nu a fost atacat în termenul de 1 an prevăzut de

art. 11 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Împotriva sentinței a

declarat recurs reclamantul Județul Satu Mare.

Recurentul la susținut că

prima Instanță i-a încălcat dreptul de apărare, deoarece deși reprezentantul

său legal a solicitat la termenul din 22 iunie 2007 amânarea judecății în

vederea comunicării cererii de intervenție și a întâmpinărilor depuse de pârâți,

cererea respectivă a fost respinsă și părțile au pus concluzii exclusiv asupra

excepției de tardivitate a acțiunii principale.

Pe de altă parte, s-a considerat

în mod greșit că Hotărârea Consiliului de Miniștri al R.S.R. nr. 9 din 18

ianuarie 1982, are caracterul unui act administrativ individual și nu

caracterul de act administrativ normativ, a cărui nulitate absolută poate fi

invocată chiar după expirarea termenului general de decădere de 1 an, prevăzut

de art. 11 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 554/2004.

Criticile formulate nu sunt

întemeiate.

Așa cum rezultă din dovada de

îndeplinire a procedurii de citare anexată dosarul de fond, recurentul - reclamant

Județul Satu Mare a primit citația, împreună cu cererea de intervenție și

întâmpinările pârâților în data de 18 iunie 2007 pentru termenul din 22 iunie 2007,

când reprezentantul său legal s-a prezentat în Instanță și a pus concluzii

orale, consemnate în preambulul sentinței.

Este adevărat că potrivit

art. 101 alin. (1) C. proc. civ., termenele se înțeleg pe zile libere, dar

dispozițiile art. 89 din același cod fac referire la citații, nu și la actele procesuale,

cum sunt cererea de intervenție ori întâmpinarea.

Pe de altă parte,

nulitățile, în ipoteza neîndeplinirii procedurii de citare cu 5 zile înainte de

termenul de judecată, sunt relative devreme ce înfățișarea părții în Instanță

acoperă orice viciu de procedură.

Având în vedere că

reprezentantul recurentului - reclamant a fost prezent în Instanță la termenul

din 22 iunie 2007 și a pus concluzii cu privire la excepția de tardivitate

invocată de celelalte părți, fără temei se susține că s-a încălcat dreptul la

apărare al respectivei autorități publice.

Cât privește natura actului

guvernamental supus cenzurii judecătorești, se constată că ea a fost corect stabilită

de prima Instanță.

Concluzia se impune întrucât

prin Hotărârea nr. 9 din 18 ianuarie 1982, Consiliul de Miniștri al R.S.R. a

supus, spre aprobare Președintelui R.S.R., proiectul de decret privind

transmiterea unui imobil situat în Județul Satu Mare, către Uniunea Județeană a

cooperativelor de consum Satu Mare.

Cu un asemenea conținut,

actul juridic are natura unui act administrativ unilateral individual și nu

natura unui act administrativ normativ, cum eronat se susține în recurs. Prin

urmare, legalitatea lui poate fi examinată numai în condițiile și termenele

prevăzute în Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în vigoare la

data sesizării Instanței (10 mai 2007).

Ori, la această dată,

termenul de decădere de 1 an, prevăzut în art. 11 alin. (2) din legea organică

mai sus menționată era depășit și acțiunea principală, tardiv introdusă.

Legalitatea soluției recurate trebuie reținută și pentru considerentul, că în

dreptul administrativ nu se face nici o distincție după felul nulității actelor

administrative, neputându-se accepta aplicabilitatea dreptului comun în materia

prescripției dreptului la acțiune, ceea ce ar însemna nesocotirea principiului

potrivit căruia norma specială derogă de la cea generală.

Așadar, deși s-a cerut constatarea

nulității absolute a unui act administrativ guvernamental, cu caracter

unilateral, dreptul reclamantului la acțiune trebuia exercitat în condițiile și

cu respectarea termenelor stabilite de Legea contenciosului administrativ în

vigoare la data sesizării Instanței de judecată competente.

Ținând seama de aceste considerente,

dar și de inexistența în cauză a unor motive de casare, de ordine publică, care

potrivit art. 306 alin. (2) C. proc. civ. pot fi invocate din oficiu, urmează a

se respinge recursul.

În conformitate cu dispozițiile

art. 274 din același cod, recurentul - reclamant va fi obligat să plătească

intimatului - pârât F. Satu Mare, suma de 3.000 lei cheltuieli de judecată,

reprezentând onorariul avocațial în recurs.

Respinge recursul declarat

de reclamantul Județul Satu Mare prin președinte și secretar Satu Mare împotriva

sentinței civile nr. 124/CA/2007 - PI din 22 iunie 2007 a Curții de Apel Oradea, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Obligă recurentul - reclamant

județul Satu Mare la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 3.000 lei

către F. Satu Mare.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 26 februarie 2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2007-02-01
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 609/2007
adoptării H.G. nr. 967/2002. Ministerul Administrației și Internelor a depus cerere de intervenție în interesul Guvernului, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active, iar pe fond a cerut ca acțiunea să fie respinsă ca
ÎCCJ 2009-03-05
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2514/2009
cheltuieli de judecată. Tribunalul Satu Mare, secția civilă, prin decizia nr. 603 din 24 septembrie 2007, a respins recursul declarat de pârâții H.R., P.E., P.I., I.P., P.V., P.M. și P.D. La 24 octombrie 2007, H.R., P.D., P.E., P.V., P.M.,
ÎCCJ 2011-02-08
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 979/2011
Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra recursurilor de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1629 din 12 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr. 3290/83/2007, a fost admisă acțiunea fo
ÎCCJ 2008-10-16
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3514/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 6 noiembrie 2007, pronunțată de Judecătoria Satu Mare în dosar nr. 3161/296/2007, Curtea de Apel Oradea fost sesizată cu soluționarea
ÎCCJ 2007-11-01
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7347/2007
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 168 din 31 martie 2006 a Tribunalului Satu Mare a fost admisă excepția de tardivitate a introducerii acțiunii formulate de T.M.G.
Sursă