ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 425/2007

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 140

din 28 martie 2006, Tribunalul Galați l-a condamnat pe inculpatul

M.C.

, la pedeapsa de 3 ani și 8 luni

închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tâlhărie,

prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și

c) și alin. (2

1

) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit.

a) și art. 76 lit. b) C. pen.

În cauză s-au aplicat

dispozițiile art. 64 lit. a), b) și e) și art. 71 C. pen.

S-a respins, ca nefondată,

cererea formulată de partea civilă S.C. privind acordarea de despăgubiri

civile.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de fond a reținut următoarele:

La data de 26 noiembrie 2004,

s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților I.A.C., T.M., pentru

săvârșirea infracțiunii de tâlhărie în forma prevăzută de art. 211 alin. (1) și

(2) lit. b) și c) și alin. (2

1

) lit. a) C. pen., prin același act de

sesizare dispunându-se disjungerea cauzei cu privire la inculpatul M.C. pentru finalizarea

cercetărilor.

Urmare probatoriului

administrat în cursul urmăririi penale, a fost trimis în judecată inculpatul

pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tâlhărie, în forma prevăzută

de art. 26 C. pen., raportat la art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) și alin.

(2

1

) lit. a) C. pen., reținându-se că această infracțiune s-a consumat

în următoarele circumstanțe:

În seara zilei de 30 iulie

2004, inculpatul M.C. împreună cu I.A.C., T.M., B.R. și S.I. s-au deplasat în

comuna Nămoloasa, județul Galați, cu un autoturism la o discotecă-bar,

autoturismul fiind condus de inculpatul M.C.

Cei cinci tineri, inclusiv

inculpatul din prezenta cauză, au rămas la discotecă până după miezul nopții,

după care au hotărât să plece cu autoturismul spre domiciliul lor din comuna

Liești.

La ieșirea din comuna

Nămoloasa, județul Galați, făptuitorul T.M. a observat o bicicletă condusă de

partea vătămată S.C., iar pe bicicletă se afla o drujbă (fierăstrău mecanic) și

a solicitat conducătorului auto, respectiv inculpatului M.C., să oprească

autoturismul.

Inculpatul M.C. s-a

conformat, a oprit autoturismul, după care a stins și farurile autoturismului.

Făptuitorii T.M. și I.A. au

coborât din autoturism, s-au apropiat de partea vătămată S.C., au lovit-o cu

pumnii și picioarele, după care T.M. i-a luat drujba.

Drujba a fost urcată în

autoturism după care s-au urcat și cei doi făptuitori, iar inculpatul M.C. a

pornit autoturismul și cu toții au plecat spre comuna Liești.

Inculpatul M.C., deși a

observat drujba în autoturism, nu a cerut nicio explicație celor doi

făptuitori, nu s-a întrebat de ce au sustras drujba de la partea vătămată.

În comuna Liești făptuitorul

I.A.C. a vândut drujba cu suma de 4,5 milioane lei vechi martorului de bună

credință G.D., dar după câteva zile drujba a fost recuperată de organele de

poliție și restituită părții vătămate.

În faza de urmărire penală

partea vătămată S.C. a precizat că și-a recuperat bunul și nu se mai constituie

parte civilă în cauză.

Pe rolul Tribunalului

Galați, prezenta cauză a fost înregistrată la nr. 703/ P din 6 aprilie 2005.

Inculpatul M.C. nu a putut

fi audiat în fața instanței de judecată deoarece era plecat în Italia la muncă.

Prima instanță a reținut că

fapta inculpatului M.C., de a ajuta pe făptuitorii I.A.C. și T.M. să o

deposedeze pe partea vătămată S.C. de o drujbă, prin folosirea violenței, este

dovedită prin coroborarea declarațiilor părții vătămate, cu declarațiile

făptuitorilor, precum și cu declarațiile martorilor B.R. și S.I.

Așa fiind, a fost înlăturată,

ca nefondată, apărarea inculpatului în sensul că nu a avut o contribuție la

săvârșirea infracțiunii de tâlhărie și că s-ar impune achitarea sa, în temeiul art.

10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

În drept, s-a reținut că

fapta inculpatului M.C., săvârșită în modalitatea și împrejurările mai sus

arătate, constituie complicitate la infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art.

26 cu referire la art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) și alin. (2

1

)

lit. a) C. pen.

La individualizarea pedepsei

au fost avute în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen.

Având în vedere că

inculpatul este tânăr, nu are antecedente penale și se bucură de respect și

considerație în familie și societate, prima instanță a apreciat că în favoarea

acestuia pot fi reținute circumstanțe atenuante judiciare, conform art. 74 C.

pen.

Împotriva acestei sentințe a

declarat apel inculpatul M.C.

Prin motivele de apel,

apărătorul ales al inculpatului a criticat hotărârea primei instanțe ca

nelegală, susținând că inculpatul nu a participat în nici un fel la săvârșirea

de către ceilalți făptuitori, a infracțiunii de tâlhărie, astfel că se impune

achitarea sa, în temeiul art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

În subsidiar, apărătorul

ales al inculpatului a invocat nelegala încadrare juridică a faptei, susținând

că în sarcina acestuia ar putea fi reținută doar infracțiunea de favorizare a

infractorului, prevăzută de art. 264 C. pen., infracțiune pentru care s-ar

impune aplicarea unei pedepse orientată spre limita minimă, cu suspendarea

condiționată a executării.

Instanța de apel, prin

decizia penală nr. 238/ A din 28 septembrie 2006, a admis calea de atac, a

desființat în parte sentința, numai sub aspectul pedepsei pe care a redus-o la

3 ani închisoare.

Făcând în cauză aplicarea

dispozițiilor art. 81 C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen., instanța a dispus

suspendarea condiționată a acesteia pe durata termenului de încercare de 5 ani

stabilit potrivit dispozițiilor art. 82 C. pen.

S-a atras atenția inculpatului

asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. și au fost înlăturate dispozițiile art. 64

lit. a), b) și c) și art. 71 C. pen.

Au fost menținute restul

dispozițiilor sentinței.

În motivarea deciziei,

instanța de control judiciar a arătat că aspectele pozitive, ce caracterizează

persoana inculpatului, fără antecedente penale, cu o bună conduită anterior

săvârșirii infracțiunii, formează convingerea că participarea sa a fost

accidentală, scopul pedepsei așa cum este prevăzut de art. 52 C. pen., putând

fi atins și fără executarea acesteia, în condițiile aplicării dispozițiilor art.

81 C. pen., așa cum a fost modificat prin Legea nr. 278/2006.

În termen legal, împotriva

deciziei, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați a declarat recurs,

criticând soluția instanței de apel, ca netemeinică, sub aspectul cuantumului

pedepsei și modalității de executare, invocându-se drept caz de casare

dispozițiile art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.

Astfel, se apreciază că

modalitatea concretă de săvârșire a infracțiunii, natura relațiilor sociale

încălcate, atitudinea inculpatului, care s-a sustras urmăririi penale, sunt

împrejurări care conduc la concluzia că scopul pedepsei nu poate fi atins decât

prin executarea ei în regim de detenție.

Trecând la soluționarea

recursului, în raport de dispozițiile art. 385

6

C. proc. pen.,

Înalta Curte constată nefondată critica formulată, pentru următoarele

considerente:

Atât instanța de fond cât și

cea de control judiciar, a dat o corectă interpretare probatoriului administrat

în cursul procesului penal, stabilind o situație de fapt în acord cu realitatea

desfășurării activității materiale ce caracterizează latura obiectivă a

infracțiunii de complicitate la tâlhărie în forma prevăzută de art. 26 C. pen.,

raportat la art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) și alin. (2

1

) lit.

a) C. pen., săvârșită de inculpat.

Acesta, în baza unei

înțelegeri intervenită spontan a ajutat material pe ceilalți inculpați autori

ai acestei infracțiuni asigurând transportul acestora și a bunului sustras prin

violențe, până în comuna Liești, jud. Galați.

Pedeapsa de 3 ani

închisoare, a cărei executare a fost suspendată condiționat potrivit art. 81 C.

pen., așa cum a fost modificat prin Legea nr. 278/2006, a fost individualizată

atât sub aspectul cuantumului cât și al modalității de executare prin evaluarea

tuturor criteriilor legale așa cum sunt prevăzute de art. 72 C. pen.

Participația inculpatului,

limitată doar la transportarea autorilor infracțiunii și a bunului sustras, cu

propriul său autoturism, conjugată cu datele care caracterizează persoana

acestuia, lipsit de antecedente penale, cu o bună conduită anterior faptei,

sunt împrejurări cărora instanța le-a dat o corectă semnificație juridică,

dimensionând just cuantumul acesteia, dispunând suspendarea condiționată, modalitate

de executare permisă de dispozițiile art. 81.

Cum la examinarea din

oficiu, nu se constată alte cazuri de casare, care să justifice reformarea

hotărârii, recursul parchetului va fi respins ca nefondat potrivit

dispozițiilor art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Onorariul apărătorului

desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat va fi suportat din fondul

Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați împotriva

deciziei penale nr. 238/ A din 28 septembrie 2006 a Curții de Apel Galați, secția

penală, privind pe intimatul inculpat M.C.

Onorariul apărătorului

desemnat din oficiu, pentru apărarea intimatului inculpat, în sumă de 100 lei,

se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 25 ianuarie 2007.