ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1605/2006

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 254 din 24

mai 2005 a Tribunalului Galați, inculpatul S.M. a fost condamnat, la o pedeapsă

de un an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie,

prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) alin. (2

1

) lit.

a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., art. 74 lit. a), b) și c) și art.

7 lit. b) C. pen.

În temeiul art. 71 C. pen., s-a

aplicat inculpatului S.M. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 C. pen.

Inculpatul Șt.M. a fost condamnat,

la o pedeapsă de un an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie,

prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) și alin. (2

1

)

lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99, 109, art. 76 lit. a), b) și c) și art. 76

lit. c) C. pen.

În baza art. 81 C. pen., s-a dispus

suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului Șt.M. pe durata

termenului de încercare prevăzut de art. 110 C. pen., respectiv pe o durată de

3 ani.

S-a constatat că prejudiciul cauzat

părții vătămate A.G.C. a fost acoperit integral prin restituire.

A fost respinsă cererea prin care

doamna avocat R.A. a solicitat scutirea de la plata amenzilor judiciare

aplicate prin încheierea de ședință de la termenele de judecată din data de 17

martie 2005 și 11 aprilie 2005.

În temeiul art. 191 alin. (1) C.

proc. pen., a fost obligat fiecare inculpat la câte 1.500.000 lei, cu titlul de

cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre,

prima instanță a reținut în fapt următoarele:

În seara zilei de 12 iunie 2004,

partea vătămată A.G.C., în vârstă de 17 ani a mers la discoteca din centrul

comunei Cuca, jud. Galați.

După terminarea programului la

discotecă, partea vătămată s-a deplasat spre casă, fiind acostată de inculpații

S.M. și Șt.M., după care a fost lovită, cu pumnii în față, căzând la pământ a

fost lovită cu picioarele, ocazie cu care i-a căzut de la mână ceasul și i-a

ieșit din picioare un papuc.

Inculpatul Șt.M. și-a însușit

ceasul, iar inculpatul S.M. a deposedat partea vătămată de celălalt papuc, după

care s-au întors la prietenii lor, respectiv martorii C.M., A.M. și G.S.,

cărora le-au arătat și obiectele ridicate de la partea vătămată.

Cu ocazia percheziției efectuată la

domiciliul inculpaților au fost găsite obiectele, care aparțineau părții

vătămate, căreia i-au fost restituite.

Împotriva hotărârii pronunțată,

inculpații S.M. și Șt.M. au declarat apel, solicitând schimbarea încadrării

juridice din infracțiunea de tâlhărie în cea de lovire sau alte violențe.

Prin decizia penală nr. 86 din 16

decembrie 2005, Curtea de Apel Galați a admis apelurile inculpaților și a redus

pedepsele aplicate pentru inculpatul S.M. la un an închisoare, iar pentru

inculpatul Șt.M. la 6 luni închisoare.

Împotriva deciziei penale

sus-menționate inculpatul S.M. a declarat recurs fără a fi motivat.

În timpul ședinței de judecată apărătorul

desemnat din oficiu a solicitat achitarea acestuia, motivat de faptul că fapta

săvârșită nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

Recursul declarat este nefondat.

Potrivit art. 18

1

C. pen.,

nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală dacă prin atingerea

minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret,

fiind lipsită în mod vădit de importanță nu prezintă gradul de pericol social

al unei infracțiuni.

La stabilirea în concret a gradului

de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei,

de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea

produsă sau care s-ar fi putut produce precum și de persoana și conduita făptuitorului.

Textul de lege sus-menționat nu

poate fi aplicat inculpatului, avându-se în vedere gradul de pericol social

concret prin care s-a adus atingere posesiei bunurilor mobile și integrității

corporale a părții vătămate, modul și împrejurările în care au acționat cei doi

inculpați, și anume, pe timp de noapte, prin aplicarea de lovituri în mod

repetat, scopul urmărit, fiind acela de deposedare și atitudinea lor imediată

după săvârșirea faptei, lăsând partea vătămată la pământ.

Cu privire la pedeapsa aplicată cu

modificările suferite aceasta a fost just individualizată prin raportare la

criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., pedeapsa de un an închisoare

fiind în măsură să asigure realizarea scopului preventiv educativ al sancțiunii

penale în conformitate cu dispozițiile art. 52 C. pen.

Reducerea acestui cuantum nu este

oportună, întrucât s-ar ignora cerințele textelor de lege invocate și s-ar

aplica un tratament penal necorespunzător pentru săvârșirea unei infracțiuni de

un pericol social ridicat.

Pentru aceste motive și constatând

din oficiu că nu există alte motive de casare, Curtea urmează să respingă

recursul declarat de inculpatul S.M., ca nefondat.

Inculpatul va fi obligat la plata

cheltuielilor judiciare către stat, onorariul de avocat pentru apărătorul din

oficiu, fiind avansat din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul S.M. împotriva deciziei penale nr. 86/ A din 16

decembrie 2005 a Curții de Apel Galați, secția de minori și familie.

Obligă recurentul inculpat la plata

sumei de 220 RON (2.200.000 lei), cu titlu de cheltuieli judiciare către stat,

din care suma de 100 RON (1.000.000 lei), reprezentând onorariul apărătorului

desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

13 martie 2006.