ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4788/2006

Asupra recursului de față,

Examinând actele dosarului constată

următoarele:

Prin sentința penală nr. 144 din 28

martie 2006, pronunțată în dosarul nr. 562/P/2005, Tribunalul Galați a

condamnat pe inculpatul C.M., la pedeapsa de 6 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) C.

pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (fapta din 7 noiembrie 2004).

În baza art. 211 alin. (1) și (2) lit.

b) și c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) din același cod, inculpatul a

fost condamnat, la pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare, pentru fapta de

tâlhărie din 28 noiembrie 2004.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit.

b) C. pen., au fost contopite cele două pedepse, dispunându-se ca inculpatul să

execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare sporită la 6 ani și 10 luni

închisoare.

În baza art. 7 din Legea nr. 543/2002

a fost revocată grațierea condiționată a pedepsei de 8 luni închisoare aplicată

inculpatului C.M. prin sentința penală nr. 390 din 22 octombrie 2001 a

Judecătoriei Tg. Bujor, dispunându-se ca această pedeapsă să fie executată

alături de pedeapsa aplicată în cauză, în final, inculpatul urmând să execute 7

ani și 6 luni închisoare.

S-au aplicat dispozițiile art. 71 și

64 C. pen.

S-a dedus din pedeapsă perioada

reținerii și a arestării preventive de la 24 februarie 2005 la zi,

menținându-se arestarea preventivă.

În baza art. 118 lit. d) C. pen.,

s-a dispus confiscarea sumei de 21 RON, sumă pentru care partea vătămată Ș.M.

nu s-a constituit parte civilă.

Inculpatul a fost obligat la plata

sumei de 210 RON, cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă C.D.

În esență, s-a reținut că, în seara

zilei de 7 noiembrie 2004, în loc public, prin lovire, inculpatul, a

deposedat-o pe partea vătămată C.D. de suma de 2.100.000 lei vechi.

În seara zilei de 28 noiembrie 2004,

același inculpat, în loc public, prin amenințare, a deposedat-o pe partea

vătămată Ș.M. de suma de 210.000 lei vechi.

Prin decizia penală nr. 173/ A din

22 iunie 2006, Curtea de Apel Galați a admis apelul declarat de inculpatul C.M.,

a desființat în parte sentința atacată numai cu privire la latura penală a

cauzei și rejudecând, a condamnat pe inculpatul C.M., la pedeapsa de 5 ani și 6

luni închisoare, pentru infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin.

(1) și (2) lit. b) și c) C. pen. (fapta din 27 noiembrie 2004), și la pedeapsa

de 5 ani închisoare, pentru fapta de tâlhărie, săvârșită la 28 noiembrie 2004.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit.

b) C. pen., s-au contopit pedepsele, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa

de 5 ani și 6 luni, sporită la 6 ani închisoare.

A fost menținută arestarea

preventivă a inculpatului și a fost dedusă, în continuare detenția. De asemenea,

s-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Împotriva acestei decizii, a

declarat recurs inculpatul.

În ședința din 16 august 2006,

Înalta Curte a pus în discuția părților, din oficiu, cazul de recurs prevăzut

de art. 385

9

pct. 9 C. proc. pen. (hotărârea nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția).

Apărătorul recurentului inculpat a

invocat acest caz de recurs, arătând că decizia instanței de apel nu este

motivată, nu se argumentează cu privire la ambele fapte reținute inculpatului,

ci doar numai cu privire la fapta din 7 noiembrie 2004 (nu din 27 noiembrie 2004).

Examinând recursul declarat de

inculpat, Înalta Curte constată că este fondat pentru argumentele ce urmează:

Potrivit art. 383 alin. (1) C. proc.

pen., decizia instanței de apel trebuie să cuprindă, înafara mențiunilor

prevăzute în art. 355, temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, sau a oricăreia dintre soluțiile prevăzute

în art. 379 pct. 2.

Contrar acestor prevederi, instanța

de apel nu a motivat soluția de admitere a apelului cu referire la ambele fapte

pentru care apelantul inculpat a fost condamnat, nu a mai menționat nici

prevederile art. 7 din Legea nr. 543/2001, făcând abstracție de aceste

dispoziții avute în vedere de prima instanță, iar în dispozitiv și în minută

apare ca dată a săvârșirii primei fapte, 27 noiembrie 2004, deși fapta a fost

comisă la 7 noiembrie 2004, (cum motivează, de altfel, în considerente însăși

instanța de apel).

Potrivit art. 385

9

pct. 9

C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării când hotărârea nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta nu se înțelege.

Înalta Curte constată că toate

aceste situații au incidență în cauză, deoarece nici hotărârea nu este motivată

cu privire la ambele fapte comise de inculpat, considerentele deciziei

contrazic dispozitivul (referitor la datele la care s-au comis faptele,

respectiv, 7 și 28 noiembrie 2004 nu 27 și 28  noiembrie 2004) și din

dispozitiv nu rezultă pedeapsa finală pe care o are de executat inculpatul în

raport cu aplicarea art. 7 din Legea nr. 543/2002.

Totodată, menținerea generică a

celorlalte dispoziții ale sentinței este de natură a crea confuzii cu privire

la pedeapsa pe care, în final, o are de executat inculpatul, ca urmare a

reducerii pedepselor și a pedepsei rezultante.

Cum aceste încălcări ale dispozițiilor

procedurale nu pot fi înlăturate în recurs decât prin casarea cu trimitere spre

rejudecare a cauzei de către aceeași instanță de apel, Înalta Curte, constatând

că instanța de apel, nemotivând, nu s-a pronunțat asupra aspectelor deja

menționate, va dispune admiterea recursului inculpatului, casarea deciziei

atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Galați.

În baza art. 88 C. pen., se va

deduce din pedeapsă, arestarea preventivă de la 24 februarie 2005 la zi.

Se va menține arestarea preventivă a

inculpatului C.M.

În baza art. 192 alin. (3) C. proc.

pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 RON, se va

plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de inculpatul

C.M. împotriva deciziei penale nr. 173/ A din 22 iunie 2006 a Curții de Apel

Galați, secția penală.

Casează decizia atacată și trimite

cauza spre rejudecare la instanța de apel, respectiv, Curtea de Apel Galați.

Menține măsura arestării preventive

a recurentului inculpat C.M.

Deduce din pedeapsa aplicată, durata

arestării preventive de la 24 februarie 2005 la 16 august 2006.

Onorariul apărătorului desemnat din

oficiu, în sumă de 100 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

16 august 2006.