ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 951/2006

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor de la dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 426 din 5

octombrie 2005, Tribunalul Galați a condamnat pe inculpatul G.V.M., la două

pedepse de câte 3 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) și e) C. pen., după executarea pedepsei

închisorii, pentru săvârșirea a două infracțiuni prevăzute de art. 197 alin.

(1) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen., art. 74 alin.

(1) lit. a) și c) și alin. (2), art. 76 lit. b) C. pen. (fapte din luna martie

2005).

În baza dispozițiilor art. 33 lit.

a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen., a aplicat inculpatului G.V.M. pedeapsa

cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare, sporită la 4 ani închisoare și

pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a),

b), d) și e) C. pen., pe i durată de 3 ani, după executarea pedepsei

închisorii.

În baza dispozițiilor art. 71 C.

pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 C. pen., pe

durata executării pedepsei închisorii.

În baza dispozițiilor art. 350 C.

proc. pen., a menținut măsura arestării preventive a inculpatului G.V.M. și în

baza dispozițiilor art. 88 C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată reținerea și

arestarea preventivă de la data de 29 martie 2005 la zi.

În baza dispozițiilor art. 14, art. 17,

art. 348 C. proc. pen., art. 998, art. 999 C. civ., a obligat inculpatul G.V.M.

la plata a câte 2.000 RON către fiecare parte civilă H.E.V. și H.S.V., prin

reprezentanți legali, H.I. și H.M., cu titlu de daune morale.

Pentru a se pronunța astfel, prima

instanță a reținut, în esență, că la jumătatea lunii martie 2005, la două date

diferite, inculpatul G.V.M., prin amenințare a întreținut relații sexuale anale

cu două părți vătămate în vârstă de 7, respectiv 9 ani, împotriva voinței

acestora.

Situația de fapt și vinovăția

inculpatului au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în

cauză, respectiv: plângerea reprezentantului legal al părților vătămate,

declarațiile părților vătămate H.E.V. și H.S.V., rapoartele de constatare medico-legală,

procesele verbale de conducere în teren a părții vătămate, declarațiile

martorilor H.M., H.I., N.P.M., P.M., G.V., E.D., precum și declarațiile

inculpatului G.V.M.

În cursul cercetării judecătorești

inculpatul G.V.M. a recunoscut săvârșirea faptelor astfel cum au fost reținute

în actul de sesizare a instanței.

Apelul declarat de Parchetul de pe

lângă Tribunalul Galați împotriva sentinței penale nr. 426 din 5 octombrie 2005

a Tribunalului Galați a fost admis de Curtea de Apel Galați, secția de minori

și familie, care prin decizia penală nr. 80/ A din 9 decembrie 2005, a

desființat în parte, în ceea ce privește latura penală, sentința penală nr. 426

din 5 octombrie 2005 a Tribunalului Galați și în rejudecare:

A înlăturat aplicarea pedepsei

complimentare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), d)

și e) C. pen., pedeapsă ce a fost aplicată inculpatului G.V.M., pe lângă

pedeapsa principală de 4 ani închisoare pe o durată de 3 ani după executarea

pedepsei principale.

A menținut celelalte dispoziții ale

sentinței penale apelate.

A menținut starea de arest a

inculpatului G.V.M.

Conform art. 383 alin. (2) C. proc.

pen., a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de

la 29 martie 2005 la zi.

Împotriva acestei decizii, Parchetul

de pe lângă Curtea de Apel Galați a declarat recurs pentru cazul de casare

prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., sub aspectul

reindividualizării pedepsei, considerând că în mod greșit s-au reținut în

favoarea inculpatului dispozițiile art. 74 lit. a) și c) și alin. (2) C. pen.

Recursul este nefondat.

Analizând decizia atacată prin

prisma motivului invocat de parchet, Curtea constată că hotărârea instanței de

control judiciar este legală și temeinică, la stabilirea pedepsei avându-se în

vedere gradul de pericol social deosebit al acestui gen de fapte, împrejurările

în care acestea au fost comise, circumstanțele personale ale inculpatului care

este minor, atitudinea sinceră a acestuia pe parcursul procesului penal, precum

și atitudinea acestuia anterior comiterii faptelor, împrejurarea că are ambii

părinți decedați, casa părintească arsă într-un incendiu, fiind crescut de o

mătușă, lucrând în gospodăria familiei, precum și la diverși cetățeni pentru

a-și câștiga existența, aspecte față de care se apreciază că în mod corect s-au

reținut în favoarea inculpatului dispozițiilor art. 74 lit. a) și c) C. pen.,

pedepsele astfel stabilite au fost just individualizate, pedeapsa rezultantă

fiind stabilită potrivit criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., corespunzând

scopului educativ-preventiv prevăzut de art. 52 C. pen., astfel că nu se impune

redozarea acesteia, în sensul majorării ei.

Ca atare, după verificarea cauzei și

în raport de dispozițiile art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen.,

recursul fiind nefondat, Curtea urmează a-l respinge conform art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen. și a dispune potrivit dispozitivului prezentei

decizii.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin.

(3) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați împotriva deciziei

penale nr. 80/ A din 9 decembrie 2005 a Curții de Apel Galați, secția pentru cauze

cu minori și familie, privind pe inculpatul G.V.M.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul reținerii și arestării preventive de la 29 martie 2005 la

14 februarie 2006.

Onorariul pentru apărarea din oficiu

a intimatului inculpat, în sumă de 100 RON, se va plăti din fondul Ministerului

Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

14 februarie 2006.