ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3263/2008

Asupra recursului de față

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 126 din 21 mai 2008, Tribunalul Mureș a

condamnat pe inculpatul M.V. la pedepsele:

- de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de

art. 64 lit. a), b), d), e) C. pen. pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 197 alin. (1), alin. (2) lit. b

1

)

și alin. (3) C. pen.

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și a art. 74

lit. a), art. 76 lit. a) C. pen.;

- de 1 an și 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 203 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și a art. 74 lit. a),

art. 76 lit. d) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit

pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea, dispunându-se să

execute pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare și pedeapsa complementară a

interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), d), e) C. pen. pe o

durată de 3 ani cu aplicarea art. 71-64 lit. a), b), d), e) C. pen.

Totodată, s-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus, din

pedeapsa aplicată, durata reținerii de 24 h, din data de 12 septembrie 2007 și

a arestării preventive, de la 13 septembrie 2007 la zi.

În baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen. coroborat cu art. 14 alin. (3)

lit. b) din același cod, s-a admis, în parte, acțiunea civilă formulată de

partea civilă G.N.L., prin curator G.T., fiind obligat inculpatul la plata

sumei de 10.000 lei, cu titlu de daune morale, către partea civilă.

În esență, s-au reținut următoarele:

În cursul lunilor iulie-august 2007, în baza aceleiași rezoluții infracționale,

inculpatul M.V. a întreținut raporturi sexuale (două acte materiale), prin

constrângere, cu fiica sa în vârstă de 13 ani, G.L.N.

Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția penală

și pentru cauze

cu minori și de familie, prin decizia

penală nr. 53/A din 13 august

2008,

admițând apelul procurorului, a desființat parțial sentința apelată și,

rejudecând, a dispus înlăturarea prevederilor art. 74 lit. a), art. 76 lit. a)

și d) C. pen., majorând pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzută de art. 197 alin. (1), alin. (2) lit. b

1

)

și alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de la 6 ani

închisoare la 10 ani închisoare. A fost menținută pedeapsa complementară

aplicată inculpatului.

A fost majorată pedeapsa aplicată aceluiași inculpat pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 203 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen. de la 1 an și 10 luni închisoare și la 2 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul

să execute pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare și pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), d),

e) C. pen. pe o durată de 3 ani.

Au fost menținute toate celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Totodată, a fost menținută starea de arest preventiv a inculpatului și

s-a dedus, din pedeapsa aplicată, durata arestării preventive, de la 21 mai

2008 la zi.

Prin recursul declarat, inculpatul, prin apărătorul desemnat din

oficiu, a solicitat achitarea, în baza

art. 11

pct.

2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen., iar, în ultimul cuvânt, a

solicitat reducerea pedepsei aplicate.

Recursul nu este fondat.

Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că instanțele au reținut

corect faptele și vinovăția inculpatului, le-au dat o încadrare juridică

corespunzătoare dispozițiilor legale și au individualizat în mod just pedeapsa

aplicată.

Din coroborarea probelor administrate în cursul cercetării

judecătorești, rezultă, în mod cert, vinovăția inculpatului în săvârșirea

infracțiunii de viol.

Referitor la prima critică a recurentului

inculpat, se constată,

într-adevăr, că nu poate fi primită

în calea de atac a recursului, întrucât inculpatul nu a declarat apel.

Hotărârea instanței de apel poate fi criticată de recurentul inculpat

numai în limitele în care a fost modificată sentința urmare criticilor invocate

de procuror și admise de instanța de apel.

În ce privește înlăturarea

circumstanțelor atenuante judiciare

prevăzută de art. 74

lit.

a) și art. 76

lit. a) și d) C. pen., se constată că

instanța de apel a procedat corect.

Astfel, în raport de împrejurările în care inculpatul a săvârșit

infracțiunea de viol asupra fiicei sale, în vârstă de 13 ani (mama minorei este

plecată la muncă în străinătate, inculpatul locuind doar cu partea vătămată și

patru frați ai acesteia mai mici, situație de

care a profitat pentru a abuza sexual de fiica sa minoră), precum și de

atitudinea contradictorie în cursul procesului penal, recunoscând fapta doar la

urmărirea penală, nu se justifică reținerea circumstanțelor atenuante

judiciare.

Urmare înlăturării acestor circumstanțe atenuante, instanța de apel a

făcut o justă individualizare a pedepselor aplicate, acordând eficiență tuturor

criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., astfel că nu se impune reducerea

acesteia.

Neexistând nici alte temeiuri de casare care pot fi luate în

considerare din oficiu, urmează ca recursul inculpatului să fie respins, ca

nefondat, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul inculpat M.V. împotriva

deciziei penale nr. 53/A din 13 august 2008 a Curții de Apel Târgu-Mureș, secția

penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Deduce din cuantumul pedepsei aplicate inculpatului, durata reținerii

și a arestării preventive, de la 12 septembrie 2007 la 16 octombrie 2008.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 lei cu titlul de

cheltuieli judiciare către stat, din care suma de

200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru

recurentul inculpat,

se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi 16 octombrie 2008.