ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3263/2008

Asupra recursului de față În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 126 din 21 mai 2008, Tribunalul Mureș a condamnat pe inculpatul M.V. la pedepsele: - de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), d), e) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 197 alin. (1), alin. (2) lit. b 1 ) și alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și a art. 74 lit. a), art. 76 lit. a) C. pen.; - de 1 an și 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 203 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și a art. 74 lit. a), art. 76 lit. d) C. pen. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea, dispunându-se să execute pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), d), e) C. pen.

pe o durată de 3 ani cu aplicarea art. 71-64 lit. a), b), d), e) C. pen. Totodată, s-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus, din pedeapsa aplicată, durata reținerii de 24 h, din data de 12 septembrie 2007 și a arestării preventive, de la 13 septembrie 2007 la zi. În baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen. coroborat cu art. 14 alin. (3) lit. b) din același cod, s-a admis, în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă G.N.L., prin curator G.T., fiind obligat inculpatul la plata sumei de 10.000 lei, cu titlu de daune morale, către partea civilă. În esență, s-au reținut următoarele: În cursul lunilor iulie-august 2007, în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul M.V.

a întreținut raporturi sexuale (două acte materiale), prin constrângere, cu fiica sa în vârstă de 13 ani, G.L.N. Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, prin decizia penală nr. 53/A din 13 august 2008, admițând apelul procurorului, a desființat parțial sentința apelată și, rejudecând, a dispus înlăturarea prevederilor art. 74 lit. a), art. 76 lit. a) și d) C. pen., majorând pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 197 alin. (1), alin. (2) lit. b 1 ) și alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de la 6 ani închisoare la 10 ani închisoare. A fost menținută pedeapsa complementară aplicată inculpatului.

A fost majorată pedeapsa aplicată aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 203 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. de la 1 an și 10 luni închisoare și la 2 ani închisoare. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), d), e) C. pen. pe o durată de 3 ani. Au fost menținute toate celelalte dispoziții ale sentinței atacate. Totodată, a fost menținută starea de arest preventiv a inculpatului și s-a dedus, din pedeapsa aplicată, durata arestării preventive, de la 21 mai 2008 la zi. Prin recursul declarat, inculpatul, prin apărătorul desemnat din oficiu, a solicitat achitarea, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap.

la art. 10 lit. c) C. proc. pen., iar, în ultimul cuvânt, a solicitat reducerea pedepsei aplicate. Recursul nu este fondat. Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că instanțele au reținut corect faptele și vinovăția inculpatului, le-au dat o încadrare juridică corespunzătoare dispozițiilor legale și au individualizat în mod just pedeapsa aplicată. Din coroborarea probelor administrate în cursul cercetării judecătorești, rezultă, în mod cert, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii de viol. Referitor la prima critică a recurentului inculpat, se constată, într-adevăr, că nu poate fi primită în calea de atac a recursului, întrucât inculpatul nu a declarat apel. Hotărârea instanței de apel poate fi criticată de recurentul inculpat numai în limitele în care a fost modificată sentința urmare criticilor invocate de procuror și admise de instanța de apel.

În ce privește înlăturarea circumstanțelor atenuante judiciare prevăzută de art. 74 lit. a) și art. 76 lit. a) și d) C. pen., se constată că instanța de apel a procedat corect. Astfel, în raport de împrejurările în care inculpatul a săvârșit infracțiunea de viol asupra fiicei sale, în vârstă de 13 ani (mama minorei este plecată la muncă în străinătate, inculpatul locuind doar cu partea vătămată și patru frați ai acesteia mai mici, situație de care a profitat pentru a abuza sexual de fiica sa minoră), precum și de atitudinea contradictorie în cursul procesului penal, recunoscând fapta doar la urmărirea penală, nu se justifică reținerea circumstanțelor atenuante judiciare. Urmare înlăturării acestor circumstanțe atenuante, instanța de apel a făcut o justă individualizare a pedepselor aplicate, acordând eficiență tuturor criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., astfel că nu se impune reducerea acesteia.

Neexistând nici alte temeiuri de casare care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursul inculpatului să fie respins, ca nefondat, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul inculpat M.V. împotriva deciziei penale nr. 53/A din 13 august 2008 a Curții de Apel Târgu-Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Deduce din cuantumul pedepsei aplicate inculpatului, durata reținerii și a arestării preventive, de la 12 septembrie 2007 la 16 octombrie 2008. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 16 octombrie 2008.