ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1517/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1517/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursurilor de față, Examinând actele dosarului constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1334 din 11 noiembrie 2008, pronunțată în dosarul nr. 4214/3/2008, Tribunalul București, secția a II-a penală, a dispus următoarele: În baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 a condamnat pe inculpatul G.M. zis „M.C." la pedeapsa de 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. În baza art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, a condamnat pe același inculpat la 2 ani închisoare. S-au aplicat prevederile art. 71 și art. 64 lit. a) și b) C. pen. In baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de pedeapsa de 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
S-a computat din pedeapsă reținerea și arestarea preventivă de la 6 decembrie 2007 la zi, menținându-se starea de arest a inculpatului. În baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul D.C. zis „C. al lui G." la pedeapsa de 12 ani închisoare și 6 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. Același inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare, în baza art. 4 alin. (1) și (2) cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. In baza art. 5 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., inculpatul D.C. a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
In baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen., s-au contopit pedepsele, stabilindu-se pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare și 6 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. In baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului D.C., iar în baza art. 88 C. pen. s-au computat reținerea și arestarea preventivă începând de la 7 decembrie 20071a zi. S-au confiscat cantitățile de 0,15 gr. și 0,35 gr. pulbere ce conține heroină, rămase în urma analizelor de laborator. S-a dispus restituirea către inculpatul D.C. a 4 telefoane mobile și a unei perechi de căști. In esență, instanța a reținut că la data de 6 decembrie 2007, inculpatul D.C.
prin intermediul inculpatului G.M., a vândut martorei denunțătoare I.T. (martor cu identitate protejată conform art. 86 1 C. proc. pen.) cantitatea de 0,26 gr. heroină cu suma de 100 lei (bani înseriați și găsiți cu ocazia percheziției domiciliare la locuința inculpatului D.C.). Tot la percheziția domiciliară, în camera unde se aflau cei doi inculpați au mai fost găsite 6 doze în cantitate de 0,65 gr heroină destinată comercializării și consumului propriu al inculpaților, 11 seringi hipodermice folosite, 3 fiole sparte prezentând urme de heroină, 3 dopuri de seringă cu urme de heroină, 7 folii din plastic circulare cu urme de heroină și o spatulă din carton cu urme de heroină, obiecte folosite de cei doi inculpați la prepararea și injectarea drogului.
În altă cameră s-au mai găsit 5 comprimate sintalgon aparținând inculpatului D.C. și destinate consumului propriu, acesta punând la dispoziție celuilalt inculpat locuința sa pentru consumul ilicit de droguri. Inculpații au recunoscut faptele. Prin decizia penală nr. 13/A din 22 ianuarie 2009, Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, a admis apelurile declarate de inculpații G.M. și D.C., a desființat, în parte sentința nr. 1334 din 11 noiembrie 2008 a Tribunalului București, secția a II-a penală, și făcând aplicarea dispozițiilor art. 74-76 C. pen. ambilor inculpați cu privire la toate infracțiunile săvârșite a redus astfel pedepsele: Pentru inculpatul G.M.
de la pedeapsa de 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., aplicată în baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, la 6 ani închisoare și 4 ani interzicerea acelorași drepturi, cu aplicarea art. 74-76 C. pen. In baza art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74-76 C. pen. a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare. In baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen. a contopit pedepsele, inculpatul G.M. urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. In baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. 74-76 și art. 80 C. pen.
a condamnat pe inculpatul D.C. la pedeapsa de 7 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. In baza art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b), art. 74-76 și art. 80 C. pen. a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 an și 9 luni închisoare. În baza art. 5 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b), art. 74-76 și art. 80 C. pen. a condamnat pe inculpatul D.C. la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. In baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen. a contopit pedepsele, inculpatul D.C. urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
A computat detenția pentru fiecare inculpat de la 6 decembrie 2007 la zi, pentru G.M. și de la 7 decembrie 2007 la zi, pentru D.C. A fost menținută starea de arest a inculpaților. Împotriva acestei decizii, au declarat recurs ambii inculpați invocând cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen. și solicitând reducerea pedepselor. Înalta Curte, examinând cauza sub aspectul invocat, constată că recursurile sunt nefondate, pentru motivele ce urmează: Înalta Curte reține că individualizarea pedepselor s-a făcut cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 72 alin. (1) C. pen. Astfel, instanța de apel a avut în vedere atât gravitatea faptelor săvârșite de cei doi inculpați (criteriu avut în vedere și de instanța de fond), cât și persoana fiecărui inculpat și, în deosebi, împrejurările care atenuează răspunderea penală prevăzute de art. 74 C. pen.
(aspecte neglijate de prima instanță), reducând, în mod substanțial (la aproape jumătate), cuantumul pedepselor principale sub minimul special prevăzut de lege, precum și al celor complementare. Totodată, instanța de apel a diferențiat pedepsele, aplicând o pedeapsă mai mare inculpatului recidivist D.C., persoană care prezintă un pericol social sporit, ținând seama în același timp și de circumstanțele atenuante și de cele agravante, conform art. 80 C. pen. În final, Înalta Curte reține că pedepsele aplicate fiecărui inculpat au fost corect individualizate, neimpunându-se reducerea pedepselor. Pentru aceste motive, recursurile declarate de inculpați vor fi respinse, ca nefondate. Conform art. 88 C. pen., se va deduce din pedepsele aplicate recurenților inculpați, durata reținerii și a arestării preventive de la 6 decembrie 2007 la 24 aprilie 2009 pentru G.M.
și de la 7 decembrie 2007 la 24 aprilie 2009 pentru D.C. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenții inculpați vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de câte 400 lei, din care suma de câte 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații G.M. și D.C. împotriva deciziei penale nr. 13/A din 22 ianuarie 2009 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie. Deduce din pedepsele aplicate recurenților inculpați, durata reținerii și a arestării preventive de la 6 decembrie 2007 la 24 aprilie 2009 pentru G.M. și de la 7 decembrie 2007 la 24 aprilie 2009 pentru D.C. Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și al Libertăților Cetățenești.
Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 24 aprilie 2009.
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.