ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 288/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 288/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra contestației în
anulare de față:
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Timiș, secția
comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 268 din 24
martie 2006, a admis în parte acțiunea reclamantei G.G.M.A.S. în contradictoriu
cu pârâta SC P. SA Timișoara, a dispus rezoluțiunea convenției încheiate între
părți în formă simplificată și repunerea părților în situația anterioară. A
obligat pârâta la plata sumei de 19.500 lei (RON) pretenții către reclamantă,
respingând restul capetelor de cerere formulate de reclamantă și cererea
reconvențională a pârâtei. A obligat pârâta la 11.010 lei (RON) cheltuieli de
judecată către reclamantă.
Prin decizia nr. 222 din 11
decembrie 2006, Curtea de Apel Timișoara, secția comercială, a admis apelul
pârâtei SC P. SA Timișoara formulat împotriva sentinței civile nr. 268 din 24
martie 2006 a Tribunalului Timiș, secția comercială și de contencios
administrativ, pe care a schimbat-o în sensul că a respins acțiunea principală
a reclamantei G.G.M.A.S.
A admis în parte cererea
reconvențională formulată de pârâta SC P. SA Timișoara și a obligat reclamanta
la plata sumei de 4.870 Euro, diferență de preț și la 2.710 RON cheltuieli de
judecată.
Înalta Curte de Casație și
Justiție, secția comercială, prin decizia nr. 2597 din 2 iulie 2007, a respins,
ca tardiv, recursul declarat de reclamantă împotriva deciziei nr. 222 din 11
decembrie 2006 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială, constatându-se
declararea recursului cu nerespectarea termenului de 15 zile de recurs prevăzut
de art. 301 C. proc. civ.
Împotriva deciziei nr. 2597
din 2 iulie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială,
reclamanta G.G.M.A.S. a formulat contestație în anulare întemeiată în drept pe
dispozițiile art. 318 teza 1 C. proc. civ., susținând că soluția pronunțată
este rezultatul unei greșeli materiale, că în mod greșit Înalta Curte i-a
respins recursul, ca tardiv, declarat, în raport de data comunicării deciziei
Curții de Apel Timișoara, respectiv de 10 ianuarie 2007, motiv pentru care
termenul de recurs curge din 11 ianuarie 2007 până la 25 ianuarie 2007 și că
față de ștampila oficiului poștal ce poartă data de 24 ianuarie 2007, recursul
său a fost declarat în termen.
Intimata SC P. SA Timișoara
prin întâmpinarea depusă la dosar a solicitat respingerea contestației în
anulare ca nefondată.
Contestația în anulare este
nefondată.
Contestația în anulare este
o cale extraordinară de atac, admisibilă numai în cazurile limitativ prevăzute
de lege, prin care se urmărește anularea unei hotărâri definitive dacă la
pronunțarea ei nu s-au observat neregularitățile actelor de procedură ori dacă
soluția este rezultatul unei greșeli materiale evidente (art. 317 și 318 C.
proc. civ.).
Prevederea cuprinsă în art. 318
C. proc. civ., potrivit căreia o hotărâre dată în recurs poate fi retractată
dacă a fost rezultatul unei greșeli materiale, se referă la erori materiale
evidente, în legătură cu aspectele formale ale judecății recursului, cu
respingerea greșită a unui recurs ca tardiv, anularea greșită ca netimbrat,
pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau
reaprecierea probelor sau când instanța a omis să cerceteze vreunul din
motivele de casare.
Din examinarea hotărârii
atacate în raport de susținerile formulate prin contestație și a actelor
dosarului rezultă că decizia nr. 222 din 11 decembrie 2006 a Curții de Apel
Timișoara, secția comercială, i-a fost comunicată contestatoarei G.G.M.A.S., la
data de 10 ianuarie 2007, conform dovezii aflată la dosarul de apel, iar
recursul a fost declarat pe 25 martie 2007 conform ștampilei poștei și nu la 24
ianuarie 2007 cum susține aceasta.
Nici la termenul de astăzi
contestatoarea nu a făcut dovada declarării recursului la data de 24 ianuarie
2007, astfel că susținerile sale sunt simple afirmații, iar decizia pronunțată
în recurs nu este rezultatul unei greșeli materiale.
În consecință, nefiind
îndeplinite condițiile legale prevăzute de art. 318 C. proc. civ., contestația
în anulare formulată de contestatoare va fi respinsă ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația în
anulare formulată de contestatoarea G.G.M.A.S. cu sediul ales la Satu Mare
împotriva deciziei nr. 2597 din 2 iulie 2007 a Înaltei Curți de Casație și
Justiție, secția comercială, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 31 ianuarie 2008.