ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 895/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Reclamantul F.I. a chemat în

judecată C.J.P.S.M., solicitând instanței ca in contradictoriu cu aceasta și pe

calea contenciosului administrativ să dispună anularea Hotărârii nr. 266 din 26

mai 2006 emisă de pârâtă în aplicarea prevederilor Legii nr. 189/2000.

În motivarea acțiunii reclamantul

a arătat că în urma Diktatului de la Viena din august 1940 atât el cât și

ceilalți patru frați ai săi au rămas orfani de ambii părinți și că minori fiind

au fost împărțiți rudelor apropiate. A mai arătat că în urma unei revolte

împotriva jandarmilor maghiari el a fost obligat de autoritățile hortyste să

părăsească satul natal și să se refugieze la Arad la o mătușă, până în anul

1947 când, s-a reîntors din refugiu.

Curtea de Apel Oradea, secția

comercială și de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 146/CA/2006

din 20 septembrie 2006 a respins acțiunea formulată de reclamant ca

neîntemeiată.

Pentru a se pronunța astfel instanța

a reținut că la vârsta de numai 8 ani, petentul rămas orfan de ambii părinți a

fost preluat de o rudă apropiată spre creștere și educare și că față de cele ce

rezultă din acte nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 1 din Legea nr.

189/2000 pentru a beneficia de drepturile corespunzătoare acestui act normativ.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs reclamantul, F.I. criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

Recurentul a susținut în

esență că are calitatea de refugiat în sensul prevăzut de lege deoarece, a fost

persecutat de către regimul hortyst, dar că, fapta sa fiind de notorietate

pentru localnici, nu a găsit de cuviință să procure declarații scrise de la

aceștia, necompletându-și corect dosarul.

Recursul este fondat, urmând

a fi admis pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează:

Potrivit art. 1 din O.G. nr.

105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia,

persoana cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de

la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice.

Prin normele de aplicare a

Ordonanței aprobate prin H.G. nr. 127/2000 în art. 2 persoanelor strămutate în

altă localitate decât cea de domiciliu le-au fost asimilate și cele expulzate,

refugiate precum și cele care au făcut obiectul unui tratat bilateral.

Dovada îndeplinirii

condițiilor cerute de lege se face cu acte și se completează prin orice

mijloace de probă, conform prevederilor art. 61 din O.G. nr. 105/1999, astfel

cum a fost modificată.

În cauză din declarațiile

martorilor N.I., D.I., R.G. și A.M. depuse în recurs de către recurent, rezultă

fără dubii că acesta pedepsit în mod repetat de către jandarmii hortyști pentru

fapta de a fi găurit monede ungurești și determinat să-și părăsească

localitatea de domiciliu la acea vârstă fragedă, are calitatea de persoană persecutată

și refugiată din motive etnice urmând să beneficieze de drepturile prevăzute de

Legea nr. 189/2000 pe perioada cât a fost refugiat (1942 – 1945).

De altfel, faptul că

recurentul – reclamant a fost refugiat din motive etnice rezultă nu numai din

declarațiile martorilor, ci și din adresa A.J.S.M.R.R.E.D. în urma Diktatului

de la Viena, depusă la dosarul de fond.

Cum obiectul și scopul

reglementării oferit de Legea nr. 189/2000 îl constituie acordarea unor drepturi

compensatorii pentru prejudiciile suferite de persoanele persecutate de

regimurile respective, din motive etnice, în perioada arătată și cum recurentul

a făcut pe deplin această dovadă recursul va fi admis.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

F.I. împotriva sentinței civile nr. 146/CA/2006 din 20 septembrie 2006 a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința atacată și

în fond admite acțiunea formulată de reclamantul F.I.

Anulează Hotărâre nr. 266

din 26 mai 2006 emisă de C.J.P.S.M. și obligă pe pârâtă să acorde reclamantului

drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000 pentru perioada 15 mai 1942 – 6

martie 1945, începând cu data de 1 iunie 2006.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 13 februarie 2007.