ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 07.03.2007

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1427/2007

HOTĂRÂRE
07.03.2007
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1427/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Curtea de Apel Craiova, secția

contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 731 din 27

octombrie 2006, a respins acțiunea formulată de P.M., în contradictoriu cu C.J.P.M.,

prin care reclamantul solicita anularea Hotărârii nr. 403 din 4 iunie 2006

emisă de pârâtă și recunoașterea calității de beneficiar al Legii nr. 289/2000.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de fond a reținut că, în condițiile în care ocupația maghiară în Transilvania

a durat din septembrie 1940 până în octombrie 1944, iar concepția reclamantului

este anterioară acestei date, dar ulterioară refugiului părinților săi, acesta

nu poate beneficia de drepturile acordate prin Legea nr. 189/2000 întrucât,

astfel cum rezultă din modul de redactare a actului normativ, textele legale au

avut în vedere numai persoanele, cetățeni români, care au fost efectiv

refugiați, expulzați sau strămutați.

Împotriva acestei sentințe,

în termen legal, a declarat recurs reclamantul P.M., invocând nelegalitatea

prevăzută de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Recurentul a susținut că

familia sa, formată din părinți și 10 copii, s-a refugiat din Ardealul de Nord,

respectiv orașul Cluj, după Diktatul de la Viena din 30 august 1940 și s-a reîntors la domiciliul său din acest oraș în martie 1945.

Cum această perioadă de

refugiu se încadrează în limitele prevăzute de Legea nr. 189/2000, recurentul a

apreciat că este greșit reținerea instanței în sensul că termenul limită al

refugiului familiei sale a fost octombrie 1944.

În acest context recurentul

a susținut că născându-se în perioada refugiului familiei, a suferit alături de

părinți și frații săi consecințele abandonării locuinței și pierderii tuturor bunurilor

materiale deținute în localitatea de domiciliu, iar în plus de asta, a fost

obligat, alături de tatăl său, la maghiarizarea numelui (M. în loc de V.),

consecință a persecuției etnice suferite, ce se menține și în prezent.

Recursul este fondat și

urmează a fi admis, pentru următoarele considerente.

Potrivit dispozițiilor art. 1

lit. c) din Legea nr. 189/2000 beneficiază de drepturile acordate prin acest

act normativ persoana, cetățean român care, în perioada regimurilor instaurate

în România, începând cu 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții etnice fiind strămutată, refugiată sau expulzată în altă localitate

decât cea de domiciliu.

Textele legale au avut în

vedere persecuția din motive etnice la care au fost supuși o serie de cetățeni

români, fără a face distincție între părinți și copiii născuți înainte sau în

perioada refugiului, atâta vreme cât consecințele traumatizante ale unei

asemenea experiențe au fost suportate de toți membrii familiei, iar scopul

legii a fost acela de acordare a unor drepturi compensatorii.

Așa fiind, cum din probele

administrate în cauză rezultă că familia intimatului – reclamant s-a refugiat

din orașul Cluj după Diktatul de la Viena, în septembrie 1940, reîntorcându-se

în localitatea de domiciliu în martie 1945, perioadă ce se încadrează în

limitele reglementate de lege, iar intimatul s-a născut în acest interval,

respectiv la 2 ianuarie 1945, în mod greșit instanța de fond a respins acțiunea

acestuia.

Având în vedere aceste

motive, în considerarea dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., Curtea admite recursul declarat în cauză, casează sentința atacată și pe fond

admite acțiunea formulată de reclamantul P.M.

Admite recursul declarat de P.M.

împotriva sentinței civile nr. 731 din 27 octombrie 2006 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și

în fond admite acțiunea.

Anulează Hotărârea nr. 403

din 4 ianuarie 2006 emisă de C.J.P.M. și obligă pârâta să emită o nouă hotărâre

prin care să-i recunoască reclamantului P.M. drepturile prevăzute de art. 1 din

Legea nr. 189/2000 pentru perioada 2 ianuarie 1945 – 6 martie 1945, cu în începere

de la 1 decembrie 2005.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 7 martie 2007.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2007-03-02
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1336/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Cluj, reclamantul R.A.V. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C.J.P.M., anularea Hotărârii nr. 527 din 18
ÎCCJ 2008-05-23
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2092/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 30 din 11 ianuarie 2008, a admis acțiunea formulat
ÎCCJ 2007-03-13
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1514/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 3 octombrie 2006, reclamantul C.I. a solicitat anularea Hotărârii nr. 20493 din 28 august 2006 emisă de C.J.P.C. și
ÎCCJ 2008-06-03
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2253/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 2 noiembrie 2007 reclamantul L.T. a chemat în judecată pe pârâta C.J.P. Cluj, solicitând anularea hotărârii din 9 martie 200
ÎCCJ 2007-05-29
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2741/2007
te, că împreună cu familia a fost nevoit să se refugieze din Brașov în Cluj pe motiv de persecuție etnică. Împotriva hotărârii Instanței de Fond, a declarat recurs pârâta, C.J.P.C., considerând-o nelegală și netemeinică, arătând că în mod g
Sursă