ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 75/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Oradea, reclamanta M.E. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C.J.P.O. anularea Hotărârii nr. 12620 din 17 martie 2006 și totodată, obligarea acesteia la acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000. În motivarea acțiunii, reclamanta, a arătat că s-a născut în perioada de refugiu a părinților săi. Reclamanta, în susținere, a depus, în copie, mai multe înscrisuri, printre care acte de stare civilă și declarațiile autentificate ale unor martori din care rezultă că mama reclamantei N.A., a plecat în refugiu din localitatea Cohan în luna decembrie a anului 1940, iar aici s-a căsătorit cu N.V., refugiat din județul Satu Mare, unde în septembrie 1943 au avut un copil, născut la Curtea de Argeș.

Pentru elucidarea aspectelor de fapt a fost audiată martora C.F. Pârâta, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii. Prin sentința civilă nr. 123/CA/2006 din 30 iunie 2006 Curtea de Apel Oradea, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamantă. Pentru a adopta această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, că reclamanta nu a dovedit cele susținute, iar din declarațiile martorilor nu rezultă că părinții acesteia au suferit persecuții etnice materializate în una din variantele prevăzute de art. 1 din O.G. nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta M.E., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie pe motiv că instanța în mod greșit i-a respins acțiunea întrucât din probele administrate rezulta cu certitudine că este îndreptățită să i se recunoască calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000.

Examinând cauza și sentința atacată, Curtea constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente: Potrivit art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu modificările și completările ulterioare, de prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetățean român, care, în perioada sus menționată, a avut de suferit persecuții etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate. Din conținutul textului de lege menționat, rezultă că drepturile compensatorii se acordă tuturor celor care, din motive etnice, au suferit persecuții în perioada precizată, fără a se face nici o diferențiere de tratament între persoanele care au fost efectiv strămutate ori expulzate în altă localitate și cele care au fost nevoite să trăiască în refugiu.

Prin urmare, legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi să se bucure toate persoanele, cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate din motive etnice, în această categorie intrând, în mod implicit, și copiii născuți în perioada refugiului, aceștia împărtășind aceeași situație cu cea a părinților refugiați, al căror statut l-au dobândit. Recurenta și-a dovedit calitatea de persoană refugiată prin înscrisurile cu caracter oficial depuse la dosarul cauzei dar și prin intermediul probei testimoniale cu martori. Din depozițiile acestora, a rezultat că aceasta s-a născut în timpul refugiului părinților săi, în localitatea Curtea de Argeș la data de 24 septembrie 1943. Astfel fiind, pentru considerentele arătate și în conformitate cu prevederile art. 312 C. proc.

civ., recursul va fi admis, sentința atacată se va casa, iar pe fond se va admite acțiunea reclamantei astfel cum a fost formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de M.E., împotriva sentinței civile nr. 123/CA/2006 din 30 iunie 2006 a Curții de Apel Oradea, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și pe fond admite acțiunea reclamantei. Anulează Hotărârea nr. 12620 din 17 martie 2006, emisă de pârâta C.J.P.O., pe care o obligă să acorde reclamantei drepturile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000 pentru perioada 24 septembrie 1943 – 6 martie 1945, cu începere de la data de 1 martie 2006. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 ianuarie 2007.