ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 10.01.2007

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 75/2007

HOTĂRÂRE
10.01.2007
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 75/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Oradea, reclamanta M.E. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C.J.P.O.

anularea Hotărârii nr. 12620 din 17 martie 2006 și totodată, obligarea acesteia

la acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.

În motivarea acțiunii,

reclamanta, a arătat că s-a născut în perioada de refugiu a părinților săi.

Reclamanta, în susținere, a

depus, în copie, mai multe înscrisuri, printre care acte de stare civilă și

declarațiile autentificate ale unor martori din care rezultă că mama

reclamantei N.A., a plecat în refugiu din localitatea Cohan în luna decembrie a

anului 1940, iar aici s-a căsătorit cu N.V., refugiat din județul Satu Mare,

unde în septembrie 1943 au avut un copil, născut la Curtea de Argeș.

Pentru elucidarea aspectelor

de fapt a fost audiată martora C.F.

Pârâta, prin întâmpinare, a

solicitat respingerea acțiunii.

Prin sentința civilă nr.

123/CA/2006 din 30 iunie 2006 Curtea de Apel Oradea, secția comercială, de

contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamantă.

Pentru a adopta această

soluție, instanța de fond a reținut, în esență, că reclamanta nu a dovedit cele

susținute, iar din declarațiile martorilor nu rezultă că părinții acesteia au

suferit persecuții etnice materializate în una din variantele prevăzute de art.

1 din O.G. nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs reclamanta M.E., criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie pe motiv că instanța în mod greșit i-a respins acțiunea întrucât

din probele administrate rezulta cu certitudine că este îndreptățită să i se

recunoască calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000.

Examinând cauza și sentința

atacată, Curtea constată că recursul este fondat pentru următoarele

considerente:

Potrivit art. 1 lit. c) din O.G. nr.

105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către

regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6

martie 1945 din motive etnice, cu modificările și completările ulterioare, de

prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetățean român, care, în

perioada sus menționată, a avut de suferit persecuții etnice, în sensul că a

fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.

Din conținutul textului de

lege menționat, rezultă că drepturile compensatorii se acordă tuturor celor

care, din motive etnice, au suferit persecuții în perioada precizată, fără a se

face nici o diferențiere de tratament între persoanele care au fost efectiv

strămutate ori expulzate în altă localitate și cele care au fost nevoite să

trăiască în refugiu. Prin urmare, legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi

să se bucure toate persoanele, cetățeni români, care au avut de suferit

consecințele persecuțiilor exercitate din motive etnice, în această categorie

intrând, în mod implicit, și copiii născuți în perioada refugiului, aceștia

împărtășind aceeași situație cu cea a părinților refugiați, al căror statut

l-au dobândit.

Recurenta și-a dovedit

calitatea de persoană refugiată prin înscrisurile cu caracter oficial depuse la

dosarul cauzei dar și prin intermediul probei testimoniale cu martori.

Din depozițiile acestora, a

rezultat că aceasta s-a născut în timpul refugiului părinților săi, în

localitatea Curtea de Argeș la data de 24 septembrie 1943.

Astfel fiind, pentru

considerentele arătate și în conformitate cu prevederile art. 312 C. proc. civ., recursul va fi admis, sentința atacată se va casa, iar pe fond se va admite

acțiunea reclamantei astfel cum a fost formulată.

Admite recursul declarat de

M.E., împotriva sentinței civile nr. 123/CA/2006 din 30 iunie 2006 a Curții de Apel Oradea, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și

pe fond admite acțiunea reclamantei.

Anulează Hotărârea nr. 12620

din 17 martie 2006, emisă de pârâta C.J.P.O., pe care o obligă să acorde

reclamantei drepturile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000

pentru perioada 24 septembrie 1943 – 6 martie 1945, cu începere de la data de 1

martie 2006.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 10 ianuarie 2007.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2007-05-25
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2705/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel Oradea sub nr. 390/35/CA din 12 februarie 2007, reclamantul O.L.R.M.V. a solicita
ÎCCJ 2007-01-09
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 26/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 1 iunie 2006, reclamantul M.N. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.J.P.C., anularea Hotărârii nr. 19680 din 20 februa
ÎCCJ 2007-01-31
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 569/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Oradea, la data de 3 mai 2006, reclamantul N.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.J.P.B., anularea H
ÎCCJ 2007-05-24
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2684/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 23 ianuarie 2007, reclamanta C.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.J.P.M., anularea Hotărârii nr. 554 din 20 decem
ÎCCJ 2007-03-20
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1643/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Oradea ca urmare a declinării competenței de către Tribunalul Bihor, prin sentința nr. 106 din 19 aprilie 200
Sursă