ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2684/2007
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2684/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 23 ianuarie 2007,
reclamanta C.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.J.P.M., anularea Hotărârii
nr. 554 din 20 decembrie 2006 și recunoașterea calității de refugiat, cu
acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Curtea de Apel Cluj, secția
comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 124
din 28 februarie 2007, a admis acțiunea, a anulat hotărârea contestată și a
obligat pârâta să-i recunoască reclamantei calitatea de refugiat în perioada 14
iunie 1943 - 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile prevăzute de O.G. nr. 105/1999
aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, începând cu data
de 1 decembrie 2006.
Instanța a reținut, în
esență, că din probele administrate rezultă că familia reclamantei a fost
refugiată din motive etnice din localitatea de domiciliu și că reclamanta s-a
născut în perioada de refugiu, context în care ipoteza normei prevăzute de
Legea nr. 189/2000 este pe deplin aplicabilă.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs pârâta solicitând casarea hotărârii atacate și respingerea
contestației.
Recurenta a susținut că
reclamanta s-a născut la data de 14 iunie 1943, în Brașov, în afara zonei de
persecuție etnică, astfel încât nu se încadrează în niciuna din situațiile
prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Recursul este nefondat.
Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999
aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia persoana
cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6
septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive
etnice, aflându-se în una din situațiile enumerate.
Prin Normele de aplicare a
ordonanței aprobată prin H.G. nr. 127/2002, persoanelor strămutate în altă
localitate decât cea de domiciliu le-au fost asimilate și cele expulzate,
refugiate precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de populație, ca
urmare unui tratat bilateral.
În speță, în mod corect Instanța
a apreciat că și copilul născut în localitatea în care părinții au fost
strămutați are același statut ca aceștia, întrucât consecințele nefavorabile și
prejudiciile pe care le-a suferit familia, ca urmare a persecuțiilor etnice
exercitate, s-a răsfrânt și asupra sa.
Faptul că reclamanta se
încadrează în prevederile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000 rezultă din
probele administrate în cauză, respectiv: declarațiile martorilor H.F., C.V. și
P.V., copia extras de la tabelul cu refugiații și acte de stare civilă.
În consecință, soluția Instanței
fiind temeinică și legală, recursul este nefondat și în baza art. 312 C. proc. civ. urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de C.J.P.M. împotriva sentinței civile nr. 124 din 28 februarie 2007 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 24 mai 2007.