ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2961/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 19 ianuarie 2007,

reclamanta J.C.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Cluj,

anularea Hotărârii nr. 20848 din 17 ianuarie 2007 și stabilirea calității de

refugiat.

Curtea de Apel Cluj, secția

comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 80

din 13 februarie 2007 a admis acțiunea, a dispus anularea hotărârii contestate,

a obligat pârâta să-i recunoască reclamantei calitatea de refugiat în perioada

28 februarie 1944 - 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile prevăzute de O.G.

nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare,

începând cu data de 1 septembrie 2006.

Instanța a reținut că

reclamanta s-a născut în timpul refugiului părinților, astfel încât se încadrează

în prevederile art. 1 din Legea nr. 189/2000.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs pârâta C.J.P. Cluj, solicitând casarea hotărârii recurate și,

pe fond, respingerea acțiunii.

Recurenta a susținut că,

reclamanta fiind născută în localitatea de refugiu a părinților săi, deci pe

teritoriu aparținând Statului Român, nu a suferit vreo persecuție etnică din

cele cuprinse în alin. (1) al Legii nr. 189/2000.

Analizând cauza sub aspectul

probelor administrate și în raport de dispozițiile legale aplicabile, se

constată că recursul este întemeiat pentru considerentele ce se vor arăta în

continuare.

În conformitate cu

dispozițiile art. 129 alin. (5) C. proc. civ., judecătorii au îndatorirea să

stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind

aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea

corectă a legii, în sensul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.

În acest scop, judecătorii

sunt în drept să pună în discuția părților orice împrejurări care pot duce la

lămurirea pricinii și să ordone toate dovezile pe care le consideră

folositoare, chiar dacă părțile s-ar împotrivi, cu singura mărginire că ei

hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății.

În ceea ce privește prezenta

cauză, se constată că Instanța de Fond a soluționat litigiul exclusiv pe baza

declarațiilor autentice a doi martori care sunt rude ale reclamantei, fără a

solicita acesteia să depusă și acte de stare civilă.

Prin urmare, pentru a

stabili cu certitudine incidența prevederilor Legii nr. 189/2000 și pentru a

vedea astfel dacă intimata - reclamantă este îndreptățită la acordarea

drepturilor compensatorii, întrucât singurele probe administrate nu sunt pe

deplin convingătoare, este necesară suplimentarea probatoriului cu acte de

stare civilă și declarațiile a doi martori care nu sunt rude cu reclamanta și

care să probeze că ei înșiși sunt beneficiari ai drepturilor prevăzute de legea

menționată.

Față de cele ce preced,

recursul va fi admis, se va casa sentința atacată și cauza va fi trimisă spre

rejudecare aceleiași Instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

C.J.P. Cluj împotriva sentinței civile nr. 80 din 13 februarie 2007 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și

trimite cauza spre rejudecare aceleiași Instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 8 iunie 2007.