ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 24.11.2008

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7328/2008

HOTĂRÂRE
24.11.2008
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7328/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

Tribunalul Ialomița, secția civilă,

prin sentința civilă nr. 214 din 16 iunie 2003 a admis cererea formulată de

reclamanta R.N., în contradictoriu cu Primarul municipiului Slobozia și

Ministerul Finanțelor Publice și, pe cale de consecință: a anulat dispoziția

nr. 8321 din 3 iunie 2002 emisă de Primarul municipiului Slobozia; a dispus

restituirea în natură către reclamanta R.N. a suprafeței de 277.2 mp teren

aflat în posesia acesteia, situat în municipiul Slobozia, având ca vecini : N –

teren Consiliul Local Slobozia, S – garaje proprietate personală, V – teren

Consiliul Local Slobozia, E –teren Consiliul Local Slobozia; a constatat că

reclamanta este îndreptățită la măsuri reparatorii prin echivalent constând în

titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare cu o

valoare totală de 1.381.448.244 lei pentru bunul expropriat în suprafață de

1.279,55 mp.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că, suprafața de teren expropriată și care s-a aflat în

proprietatea autorului reclamantei, a fost de 1.806 mp din care pentru

suprafața de 250 mp s-au acordat despăgubiri. Din suprafața de 1.806 mp,

reclamata folosește terenul în suprafață de 277,2 mp și prin urmare este

îndreptățită la restituirea în natură a acestei suprafețe.

Curtea de Apel București, secția a

IV-a civilă, a admis apelurile formulate de reclamanții D.Z. și Z.N., Direcția

Finanțelor Publice în nume propriu și ca reprezentantă a Ministerului

Finanțelor Publice, Consiliul Local al Municipiului Slobozia, împotriva

sentinței civile nr. 214 din 16 martie 2003 pronunțată de Tribunalul Ialomița

și pe cale de consecință: a schimbat în parte sentința atacată în sensul că a

constatat dreptul reclamanților la măsuri reparatorii prin echivalent pentru

suprafața de 1.279 mp și a obligat Primăria Slobozia să emită dispoziție pentru

acordarea de despăgubiri conform Legii nr. 247/2005.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

apel a reținut că, imobilul în litigiu a fost compus din 1.806, 75 mp teren și

265,89 mp construcții, iar autorul reclamantei a primit despăgubiri numai

pentru suprafața de 250 mp (teren). În prezent terenul în litigiu expropriat

prin Decretul nr. 341/1985, este ocupat de construcții, mai puțin suprafața de

teren cu privire la care instanța de fond a reținut că se află în posesia

reclamantei.

Împotriva deciziei civile mai sus

menționată a declarat recurs Ministerul Economiei și Finanțelor criticând

decizia atacată ca fiind nelegală invocând art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,

deoarece :

- Ministerul Finanțelor Publice,

actual Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate avea calitate procesuală

pasivă în prezenta cauză decât în situația prevăzută de art. 31 alin. (4) -

actual art. 30 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, respectiv în situația în care

persoana îndreptățită optează pentru despăgubiri în forma titularilor de

valoare nominală, în cauză reclamanții au optat pentru despăgubiri bănești.

Recursul nu este fondat pentru următoarele considerente :

Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana

reclamantului șic el care ar fi titular al dreptului afirmat, calitate

procesuală activă, precum și între persoana pârâtului și cel despre care se

pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății, calitate

procesuală pasivă.

În speță, nu se pune problema calității procesuale-pasive a Ministerului

Economiei și Finanțelor în condițiile mai sus enunțate, de altfel instanțele nu

au obligat în vreun fel pe Ministerul Economiei și Finanțelor față de

reclamanții D.Z. și Z.N.

Așadar, față de cele reținute urmează a se respinge recursul formulat de

Ministerul Economiei și Finanțelor, ca nefondat.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de

pârâtul

Ministerul Economiei și Finanțelor împotriva deciziei nr. 420 din 6 iunie 2007

a Curții de Apel București, secția a IV a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi 24 noiembrie 2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-06-03
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2324/2003
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice – D.G.F.P.Ialomița împotriva deciziei nr.336 din 23.09.2002 a Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă. La apelul nominal s-a prezentat recurentul-pârât
ÎCCJ 2004-05-11
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3475/2004
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin contestația înregistrată sub nr. 1256 din 2 mai 2002 la Tribunalul Ialomița petentul T.C. a solicitat desființarea dispoziției nr. 767 din 1 aprilie
ÎCCJ 2006-03-16
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2759/2006
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 26 iunie 2003, B.S., M.A., G.I., G.C., B.V. și G.A.A. au contestat legalitatea dispoziției nr. 524 emisă la 27 mai 2003 de Primarul Municipiulu
ÎCCJ 2007-11-02
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7366/2007
/2003 a aceleiași instanțe este neîntemeiată, dat fiind că nu se verifică identitatea de obiect între cauza dedusă judecății, care vizează anularea actului nr. 34880/2005 și emiterea unei noi dispoziții cu aceea soluționată prin sentința nr
ÎCCJ 2006-12-14
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 10379/2006
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanții R.D. și R.A. au chemat în judecată pe Primarul municipiului Slobozia, solicitând Tribunalului Ialomița, pe rolul căruia cauza a fost înregistr
Sursă