ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2607/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 1916/D din 20 decembrie 2006 pronunțată de Tribunalul Bacău, secția civilă, a fost admisă contestația formulată de către contestatorii D.G.A. și D.C.I., în contradictoriu cu intimatul Primarul Municipiului Bacău. A anulat dispoziția nr. 987 din 17 mai 2006 emisă de Primarul Municipiului Bacău și a obligat intimatul să emită o nouă dispoziție prin care să restituie în natură suprafața de 115 mp, și 653,10 mp, identificată în anexa 1 din raportul de expertiză T.M., marcată prin hașurare culoare albastră și maro. Intimatul a fost obligat să plătească contestatorilor suma de 200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele: Conform contractului de vânzare-cumpărare încheiat la 17 aprilie 1968, contestatoarea D.G.A. a dobândit împreună cu soțul său D.I. (în prezent decedat, cu moștenitorii D.C.I. și D.G.A.) dreptul de proprietate asupra imobilului casă și teren în suprafață de 3746,75 mp, situat în Bacău. Prin Decretul nr. 98/1980 imobilul în litigiu a fost expropriat pentru construcții de blocuri. Prin dispoziția nr. 987 din 17 mai 2006 s-a restituit reclamanților suprafața totală de 195 mp, în două loturi conform schițelor (filele 3 și 4 dosar fond) restul suprafeței de 3551 mp, stabilindu-se că nu poate fi restituită fiind ocupată de blocuri, trotuare, alei acces blocuri, rețele edilitare aferente, , ca urmare notificarea fiind transmisă Comisiei Centrale pentru stabilirea despăgubirilor în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005.

Din expertiza efectuată în cauză rezultă o suprafață de teren posibilă a fi restituită de 115 mp, ocupată în prezent de C.I. și 653,10 mp, formată din mai multe porțiuni dispuse în jurul blocurilor de locuințe. A mai reținut prima instanță, că în speță, nu s-au produs probe care să susțină că C.I. ocupă în mod legal terenul menționat mai sus. Ca urmare, instanța de fond a obligat intimatul să restituie în natură și suprafața de 115mp deținută în prezent de C.I. , cât și suprafața de 653,10 mp dispusă în jurul blocurilor, modul de exploatare în viitor a acestui teren, neconstituind motiv de analiză pentru instanță, atât timp cât contestatorii au făcut dovada proprietății și terenul este liber de construcții.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimatul Primarul Municipiului Bacău, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie invocând următoarele aspecte: - instanța a modificat art. 4 din decizia contestată, luând în calcul varianta nr. 1 la raportul de expertiză, fără să țină cont de art. 10 din Legea nr. 10/2001 coroborat cu pct. 10.3 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, nedând eficiență acestor dispoziții, cu atât mai mult cu cât expertul în varianta 2 a explicitat că terenul nu poate fi restituit fiind afectat unei utilități publice, respectiv accesului legal pentru blocurile de locuit, spații verzi; - cu privire la suprafața de 115 mp, aceasta este ocupată de o persoană privată, despre care și expertul face vorbire, și pentru care s-a depus încheierea de C.F.; Curtea de Apel Bacău, secția civilă, minori și familie, conflicte de muncă și asigurări sociale, prin decizia nr. 332 din 12 septembrie 2007, a admis apelul declarat de intimatul Primarul Municipiului Bacău împotriva sentinței nr. 1916/D din 20 decembrie 2006 pronunțată de Tribunalul Bacău, secția civilă, pe care a schimbat-o în tot și pe fond, a respins contestația ca nefondată.

Pentru a decide astfel, curtea de apel a reținut, în esență, următoarele: Prin dispoziția nr. 987 din 17 mai 2006 emisă de Primarul Municipiului Bacău, s-a reconstituit reclamanților suprafața totală de 195 mp, restul suprafeței stabilindu-se că nu poate fi restituită, fiind ocupată de blocuri, trotuare, rețele edilitare aferente. Din expertiza efectuată în cauză, a rezultat că o suprafață de 115 mp, este ocupată de o persoană fizică, iar restul în suprafață totală de 653,10 mp este compusă din mai mult porțiuni, (86,10 mp; 91,80 mp; 62,50 mp; 16,34 mp; 54,10 mp; 35,11 mp; 59,20 mp; 40,60 mp; 31,50 mp; 35,00 mp; 37,10 mp; 22,50 mp), amplasată în jurul blocurilor construite și evidențiată ca atare.

A mai reținut instanța de apel că suprafețele pretinse a fi libere, nu pot fi separate și dislocate din ansamblul edilitar-edificat, fiind afectate de utilități publice (zonă de intervenție, zonă verde, servituți), stabilite astfel conform art. 11 alin. (39 din Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 247/2005. Pe de altă parte, instanța de apel a mai constatat că prima instanță a cumulat suprafețele astfel stabilite și evidențiate, dând aparența unei suprafețe unice de 653,10 mp, deși este compusă de suprafețe dispersate după conturul construcțiilor edificate. Împotriva acestei decizii contestatorii D.C.I. și D.G.A. au declarat recurs, susținând că suprafața de teren de 653,10 mp, este liberă de construcții și poate fi retrocedată conform mențiunilor din expertiza T. Referitor la suprafața de 115 mp, recurenții au susținut că intimata nu a formulat nicio întâmpinare care să scoată în evidență că acel teren aparține unei persoane fizice.

Din cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare depus în apel de intimată nu rezultă că ar exista identitate de teren și nici nu a fost solicitată vreo expertiză care să clarifice acest aspect. Pentru aceste motive recurenții au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate și pe fond menținerea soluției instanței de fond. Recursul nu este întemeiat. Din conținutul raportului de expertiză tehnică întocmit de expert T.M., rezultă că pe terenul în litigiu în suprafață totală de 3746,75 mp, expropriat prin Decretul nr. 98/1980, au fost edificate construcții edilitare, blocuri de locatari, străzi, trotuare și alei de acces. În funcție de aceste detalii, expertul a întocmit două variante de restituire.

În varianta nr. 1, ar putea fi restituită suprafața de 653,10 mp, în cazul în care distanța lăsată liberă pe lângă blocul de locatari să fie de 1 m, cu respectarea celorlalte rețele edilitare (străzi, cămine de vizitare, trotuare și alei intrare în blocuri). În varianta nr. 2, ar putea fi restituită suprafața de 115,90 mp, în cazul în care ar putea fi lăsată o distanță de 5,00 mp pe lângă blocurile de locatari (acces pentru pompieri și alte intervenții) cu respectarea celorlalte rețele edilitare (străzi, bazine vizitare, trotuare și alei acces blocuri). Este evident că în ambele variante, terenul în litigiu nu poate fi restituit, întreaga suprafață fiind cuprinsă în planul de sistematizare a orașului, zonă în care s-au construit blocuri de locuințe, parte din acest teren fiind ocupat de rețele edilitare (străzi, bazine vizitare, trotuare, alei de acces) răspunzând unei necesități firești de utilizare a construcțiilor.

În aceste condiții, în mod corect a apreciat instanța de apel că suprafețele pretinse a fi libere, nu pot fi separate și dislocate din ansamblul edilitar, edificat, fiind afectate de utilități publice, și nici cumulate, dând aparența unei suprafețe unice, deși sunt compuse din suprafețe dispersate după conturul construcțiilor edificate. A dispune restituirea suprafețelor pretinse libere în condițiile de a lăsa o suprafață de 1 m, pe lângă blocul de locatari, înseamnă a împiedica voit accesul autovehicolelor din dotarea pompierilor, ambulanțelor și alte asemenea mijloace auto, în caz de intervenții urgente justificate. În contextul celor prezentate, recursul va fi respins conform art. 312 alin. (1) C. proc.

civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții D.C.I. și D.G.A. împotriva deciziei nr. 332 din 12 septembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția civilă, minori și familie, conflicte de muncă și asigurări sociale. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 aprilie 2008.