ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 659/2008

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin acțiunea în contencios administrativ

înregistrată la

Curtea de Apel Constanța,

secția comercială, maritimă și fluvială,

contencios administrativ și fiscal, reclamantul A.G.

a solicitat, în contradictoriu cu C.J.P.T.

anularea Hotărârii nr. 6164 din 31 mai 2007 emisă

de pârâtă și

constatarea calității de

beneficiar al Legii nr. 189/2000.

În motivarea acțiunii

reclamantul a arătat că părinții săi au

fost

strămutați în urma Tratatului de la Craiova, încheiat în anul

1940, iar

el s-a născut la data de 6 august 1943 în localitatea

Tulcea, jud. Tulcea, după strămutarea părinților săi.

Prin sentința civilă nr. 661/ CA

din 24 septembrie 2007,

Curtea de Apel

Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială,

contencios administrativ și fiscal, a admis

acțiunea reclamantului A.G., a anulat Hotărârea nr. 6164 din 31 mai 2007

emisă

de C.J.P.T. și a constatat că reclamantul are calitatea de beneficiar al Legii

nr. 189/2000.

Pentru a hotărî astfel, Instanța

de Fond a reținut că prin

Hotărârea nr.

6164/2007, pârâta C.J.P.T. a

respins

cererea reclamantului, întemeiată pe dispozițiile O.G. nr.

105/1999

aprobată și completată prin Legea 189/2000, cu

motivarea că nu s-a făcut dovada persecuțiilor etnice, reclamantul

născându-se

în timpul refugiului părinților săi, nefiind născut la data strămutării.

În baza probelor administrate în

cauză Curtea de Apel

Constanța, secția

comercială, maritimă și fluvială, contencios

administrativ și fiscal, a

apreciat că legiuitorul a urmărit prin

dispozițiile

legale menționate mai sus, ca de aceste drepturi

compensatorii să se bucure toate persoanele care au avut de suferit

consecințele persecuțiilor exercitate asupra lor,

din motive etnice, acesta fiind și cazul copiilor născuți în refugiu, care au

suportat

condițiile grele de viață ce

au decurs din situația de refugiați a

părinților.

A concluzionat Instanța de Fond

că reclamantul a făcut

dovada că s-a născut

în timpul perioadei de strămutare a părinților săi din localitatea de domiciliu

situată în Bulgaria, în localitatea Tulcea, jud. Tulcea, astfel încât este

îndreptățit să beneficieze de

drepturile prevăzute de O.G. 105/1999

aprobată prin Legea 189/2000.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs pârâta C.

J.P.T., criticând-o

pentru nelegalitate, arătând

că

Instanța de Fond a interpretat în mod greșit dispozițiile legale și

probatoriul

administrat în cauză. Se susține în esență că reclamantul nu s-a născut în

intervalul de 3 luni socotite de la data schimbului instrumentelor de

ratificare a Tratatului, în anul 1943 neavând loc nici un schimb de populație.

Recursul este nefondat.

Examinând sentința atacată în

raport cu actele și lucrările dosarului, cu criticile formulate de recurentă,

precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304

C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta

în continuare.

Potrivit art. 1 lit. c) din O.G.

nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către

regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6

martie 1945 din motive etnice, cu modificările și completările ulterioare, de

prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetățean român, care, în

perioada sus menționată, a avut de suferit persecuții etnice, în sensul că a

fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.

Din conținutul

textului de lege menționat, rezultă că drepturile compensatorii se acordă

tuturor celor care, din motive etnice, au suferit persecuții în perioada

precizată, fără a se face distincție între persoanele care au fost efectiv

strămutate ori expulzate în altă localitate și cele care au fost nevoite să

trăiască în refugiu. Așadar, legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi să se

bucure toate persoanele, cetățeni români, care au avut de suferit consecințele

persecuțiilor exercitate din motive etnice, în această categorie intrând, în

mod implicit, și copiii născuți în perioada refugiului, aceștia împărtășind

aceeași situație cu cea a părinților refugiați, al căror statut l-au dobândit.

În cauză, este necontestat și

rezultă din dovezile administrate că reclamantul s-a născut la data de 8 august

1943, în localitatea Tulcea, județul Tulcea, după ce, în anul 1940, în urma

Tratatului de la Craiova, părinții săi fuseseră strămutați din localitatea de

domiciliu, Turtucaia, aflată în județul Durostor, Bulgaria.

Fiind născut în perioada

refugiului părinților săi, intimatul - reclamant a împărtășit situația

părinților refugiați, suportând consecințele morale și materiale ale refugiului

care, începând cu

data nașterii sale, s-au

răsfrânt și asupra sa, situație față de care, în

mod corect a procedat Instanța de Fond obligând-o pe pârâtă să-i

recunoască

reclamantului calitatea de beneficiar al prevederilor

Legii nr. 189/2000 și, în consecință, să-i acorde acestuia drepturile

ce

i se cuvin.

Pentru considerentele arătate,

recursul va fi respins ca

nefondat, menținându-se

sentința criticată, ca fiind temeinică și

legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

pârâta C.J.P.T. împotriva sentinței civile nr. 661/ CA din 24

septembrie 2007 a Curții de Apel Constanța,

secția comercială,

maritimă și

fluvială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 20 februarie 2008.

Irevocabilă.