ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 663/2008

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin acțiunea în contencios administrativ

înregistrată la

Curtea de Apel Constanța,

secția comercială, maritimă și fluvială,

contencios administrativ și

fiscal, reclamanta R.M. a solicitat, în contradictoriu cu C.J.P.T.

anularea Hotărârii nr. 6209 din 31 iulie 2007 a

Comisiei de aplicare

a Legii

189/2000, prin care s-a respins cererea pentru stabilirea

calității de persoană strămutată din motive

etnice, așa cum prevăd

dispozițiile

art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000 de aprobare a O.G.

nr. 105/1999.

În

motivarea acțiunii reclamanta a arătat că părinții săi au fost

strămutați în urma

Tratatului de la Craiova, încheiat în anul 1940,

iar ea s-a născut la data de 20

noiembrie 1943 în localitatea Tulcea,

jud. Tulcea, după strămutarea părinților săi.

Prin

sentința civilă nr. 706/ CA din 10 octombrie 2007, Curtea

de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și

fluvială,

contencios administrativ și

fiscal a admis contestația reclamantei R.M., a anulat Hotărârea nr. 6209 din 31

iulie 2007 emisă de C.J.P.T. și a constatat că reclamanta

beneficiază de

drepturile prevăzute de lit. c) din O.G. nr.

105/1999

astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu

modificările ulterioare, în calitate de persoană

strămutată în altă

localitate din motive etnice pentru perioada 20

noiembrie 1943 - 6 martie 1945, începând cu data de 1 august 2007.

Pentru a hotărî astfel, Instanța

de Fond a reținut că prin

Hotărârea nr.

6209/2007, pârâta C.J.P.T. a

respins

cererea reclamantei, întemeiată pe dispozițiile O.G. nr.

105/1999

aprobată și completată prin Legea 189/2000, cu

motivarea că nu s-a făcut dovada persecuțiilor etnice, reclamanta

născându-se în timpul refugiului părinților săi,

nefiind născută la

data strămutării.

În baza probelor administrate în

cauză Curtea de Apel

Constanța, secția

comercială, maritimă și fluvială, contencios

administrativ și fiscal a

apreciat că legiuitorul a urmărit prin

dispozițiile

legale menționate mai sus, ca de aceste drepturi

compensatorii să se bucure toate persoanele care au avut de suferit

consecințele persecuțiilor exercitate asupra lor,

din motive etnice,

acesta fiind și

cazul copiilor născuți în refugiu, care au suportat

condițiile grele de viață ce au decurs din

situația de refugiați a

părinților.

A

concluzionat Instanța de Fond că reclamanta a făcut dovada

că s-a născut în timpul

perioadei de strămutare a părinților săi din

localitatea de domiciliu situată în Bulgaria, în

localitatea Tulcea, județul Tulcea, astfel încât este îndreptățită să

beneficieze de drepturile prevăzute de O.G. 105/1999 aprobată prin Legea

189/2000.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs pârâta C.

J.P.T., criticând-o

pentru nelegalitate, arătând

că Instanța

de Fond a interpretat în mod greșit dispozițiile legale și

probatoriul administrat în cauză. Se susține în

esență că reclamanta

nu s-a născut

în intervalul de 3 luni socotite de la data schimbului instrumentelor de

ratificare a Tratatului, în anul 1943 neavând loc

nici un schimb de

populație.

Recursul

este nefondat.

Examinând

sentința atacată în raport cu actele și lucrările

dosarului, cu criticile formulate de recurentă,

precum și cu

dispozițiile legale incidente

în cauză, inclusiv cele ale art. 304 C. proc. civ.

, Curtea constată că

recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.

Potrivit

art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999

privind acordarea unor drepturi persoanelor

persecutate de către

regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie

1940 până la 6 martie

1945 din motive etnice, cu modificările și

completările ulterioare, de prevederile acestui act

normativ beneficiază persoana, cetățean român, care, în perioada sus

menționată, a avut de suferit persecuții etnice,

în sensul că a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.

Din conținutul

textului de lege menționat, rezultă că

drepturile

compensatorii se acordă tuturor celor care, din motive etnice, au suferit

persecuții în perioada precizată, fără a se face

distincție între

persoanele care au fost efectiv strămutate ori

expulzate în altă localitate și cele care au fost nevoite să trăiască în

refugiu. Așadar, legiuitorul a

urmărit ca de aceste drepturi să se bucure toate persoanele, cetățeni români,

care au avut de suferit

consecințele

persecuțiilor exercitate din motive etnice, în această categorie intrând, în

mod implicit, și copiii născuți în perioada

refugiului, aceștia împărtășind aceeași situație cu cea a părinților

refugiați,

al căror statut l-au dobândit.

În cauză,

este necontestat și rezultă din dovezile administrate

că reclamanta s-a născut la data de 20 noiembrie

1943, în

localitatea Tulcea, județul Tulcea,

după ce, în anul 1940, în urma

Tratatului de la Craiova, părinții săi

fuseseră strămutați din localitatea de domiciliu, comuna Covangilar, aflată în

județul Durostor, Bulgaria.

Fiind

născută în perioada refugiului părinților săi, intimata - reclamantă a

împărtășit situația părinților refugiați, suportând

consecințele morale și

materiale ale refugiului care, începând cu

data nașterii sale, s-au

răsfrânt și asupra sa, situație față de care, în

mod corect a procedat Instanța

de Fond obligând-o pe pârâtă să-i

recunoască reclamantei calitatea de beneficiar al

prevederilor Legii nr. 189/2000 și, în consecință, să-i acorde acesteia

drepturile ce i se

cuvin.

Pentru considerentele arătate,

recursul va fi respins ca

nefondat,

menținându-se sentința criticată, ca fiind temeinică și

legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

pârâta C.J.P.T. împotriva sentinței civile nr. 706/ CA din 10

octombrie 2007 a Curții de Apel Constanța, secția

comercială,

maritimă și fluvială,

contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 20 februarie 2008.

Irevocabilă.