ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 27.02.2009

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1105/2009

HOTĂRÂRE
27.02.2009
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1105/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 31 martie 2008 pe rolul Curții de

Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul

S.E.V. a chemat în judecată pe pârâtul Ordinul Geodezilor din România,

solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea

actului administrativ prin care i s-a respins dosarul de autorizare,

înregistrat la pârât sub nr. 845/21 ianuarie 2008, și obligarea pârâtului să-i

permită accesul la exercitarea profesiei de geodez cu drept de semnătură și

înscrierea în cadrul Ordinului Geodezilor din România.

Prin sentința civilă nr. 2426 din 25

septembrie 2008, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal:

-a respins excepția prematurității și excepția

inadmisibilității acțiunii, invocate de pârât, reținând, în esență, că

reclamantul a contestat actul prin care i-a fost respins dosarul de autorizare,

contestația fiind soluționată prin Decizia nr. 85 din 27 martie 2008,

respectând astfel procedura prevăzută de art. 73 din Regulamentul de organizare

și funcționare a Ordinului Geodezilor din România și de exercitare a profesiei

de geodez;

-a respins ca neîntemeiată acțiunea,

reținând, în esență, că este legal actul administrativ atacat, întrucât reclamantul,

fiind titularul unei diplome de studii pentru arma „artilerie și rachete",

diplomă eliberată de M.A.N. - Școala Militară de Ofițeri Activi de Artilerie

„Ioan Vodă", nu îndeplinește condițiile de studii prevăzute de art. 2 alin.

(1) din Legea nr. 16/2007. Instanța a avut în vedere și prevederile nr. crt. 22

din anexa nr. 3 la H.G. nr. 485/2005 privind echivalarea funcțiilor militare

din M.A.N. cu funcții civile și faptul că, prin adresa nr. 100497 din 14 mai 2007

emisă de Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, reclamantul are

dreptul de a fi încadrat într-o funcție civilă pentru care se cer studii

superioare de scurtă durată, în specialitățile tehnologia construcțiilor de

mașini, topografie și cadastru funciar, iar nu de a exercita profesia de

geodez. De asemenea, Curtea de Apel a reținut că, față de obiectul cauzei, este

lipsită de relevanță împrejurarea că reclamantul a fost autorizat de către

Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie să realizeze lucrări de

specialitate în domeniul cadastral.

Împotriva sentinței civile nr. 2426 din 25

septembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul S.E.V., criticând

sentința recurată pentru nelegalitate și netemeinicie și invocând dispozițiile art.

3041 C. proc. civ.

Prin motivele de recurs,

recurentul-reclamant, reiterând argumentele expuse în cererea de chemare în

judecată, susține că instanța de fond, în mod greșit, a respins acțiunea,

întrucât așa cum rezultă din coroborarea mijloacelor de probă - diploma de

studii, faptul că în toți anii de studiu a urmat cursuri de topogeodezie,

adresa Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse nr. 102467 din 8

noiembrie 2007, autorizarea sa de către Oficiul Național de Cadastru, Geodezie

și Cartografie să realizeze lucrări de specialitate în domeniul cadastral - în

raport cu prevederile art. 2 din Legea nr. 16/2007, ale art. 48 și art. 70 din

Regulamentul de organizare și funcționare a Ordinului Geodezilor din România și

de exercitare a profesiei de geodez și ale anexei nr. 4 la H.G. nr. 645/2000,

are dreptul de a fi autorizat cu drept de semnătură în cadrul Ordinului

Geodezilor din România.

Mai susține recurentul-reclamant că refuzul

de a fi autorizat reprezintă o încălcare a principiului nediscriminării,

consacrat de art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Protocolul

nr. 12 la Convenție.

Analizând recursul formulat în raport de

motivele invocate, precum și față de dispozițiile incidente cauzei și jurisprudența

în materie, Curtea îl va respinge pentru următoarele considerente.

În esență, problema de drept cu care

reclamantul a învestit instanța și asupra căreia s-a pronunțat Curtea de Apel prin

sentința recurată vizează îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 2 alin. (1)

din Legea nr. 16/2007 de către recurentul-reclamant, titular al diplomei de

studii cu durata de 3 ani, întrucât a urmat „cursurile Școlii Militare de

Ofițeri Activi de Artilerie „Ioan Vodă" arma artilerie și rachete

specialitatea artilerie", în vederea accesului la exercitarea profesiei de

geodez cu drept de semnătură și înscrierea în cadrul Ordinului Geodezilor din

România

Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 16/2007

privind organizarea și exercitarea profesiei de geodez: „Art. 2. - (1) Profesia

de geodez poate fi exercitată de specialiști cu diplomă de studii superioare de

lungă sau de scurtă durată din domeniul geodeziei, recunoscută de statul român,

precum și de cetățenii români care au obținut un astfel de document într-un

stat membru al U.E. sau al Spațiului Economic European, denumiți în continuare

geodezi".

Dispozițiile citate din Legea nr. 16/2007

dispun expres și lipsit de orice echivoc în sensul că pentru exercitarea

profesiei de geodez sunt necesare studii din domeniul geodeziei.

Potrivit art. 48 și art. 70 din Regulamentul

de organizare și funcționare a Ordinului Geodezilor din România și de

exercitare a profesiei de geodez: „Art. 48. - (1) Geodezul este un specialist

pregătit în efectuarea lucrărilor de geodezie, topografie, fotogrammetrie, teledetecție,

cadastru, cartografie și sisteme informaționale geografice, potrivit

reglementărilor legale în materie"; „Art. 70. - Condițiile de studii și de

stagiu profesional pentru acordarea gradelor prevăzute la art. 69 sunt

următoarele:

cu studii superioare de lungă durată: inginer geodez, inginer cadastru, inginer

topograf, inginer topografie minieră sau similar, care se află în una dintre

situațiile următoare:

a)dețin titlul de doctor în domeniul

fundamental științelor inginerești în una dintre specialitățile: geodezie,

cartografie, cadastru, fotogrammetrie și teledetecție, indiferent de durata

stagiului profesional;

b)au un stagiu profesional de peste 10 ani și

un portofoliu de lucrări semnificative și diversificate;

2.pentru gradul II sunt autorizați geodezii

cu:

a)studii superioare de lungă durată: inginer

geodez, inginer cadastru, inginer topograf, inginer topografie minieră sau

similar și stagiu profesional de minimum 6 ani;

b)studii superioare de scurtă durată:

subinginer cadastru, subinginer topografie minieră sau similar și stagiu

profesional de minimum 7 ani;

3.pentru gradul III sunt autorizați geodezii

cu:

a)studii superioare de lungă durată: inginer

geodez, inginer cadastru, inginer topograf, inginer topografie minieră sau

similar și stagiu profesional de minimum 2 ani;

b)studii superioare de scurtă durată:

subinginer cadastru, subinginer topografie minieră sau similar și stagiu

profesional de minimum 2 ani;

4.pentru gradul IV sunt autorizați

absolvenții cu studii postliceale de specialitate sau de cursuri de

specializare profesională în domeniul geodeziei, potrivit art. 2 alin. (2) din

Lege, și care au un stagiu profesional de minimum 7 ani".

Este necontestat faptul că

recurentul-reclamant are studii în domeniul „artilerie și rachete" -

specialitatea „artilerie".

Sub acest aspect, întemeiat Curtea de Apel a

reținut că, potrivit studiilor deținute, funcția militară a

recurentului-reclamant corespunde funcției civile de inginer mecanic, conform

dispozițiilor nr. crt. 22 din anexa nr. 3 - „Tabel privind echivalarea

funcțiilor militare de logistică și specialitate cu funcții civile" la

H.G. nr. 485/2005 privind echivalarea funcțiilor militare din M.A.N. cu funcții

civile. Sub acest aspect, nu poate fi primită critica recurentului-reclamant în

sensul că instanța de fond în mod greșit ar fi avut în vedere acest act cu

caracter normativ care produce efecte începând cu anul 2005, Înalta Curte

reținând că în mod corect au fost avute în vedere de către Curtea de Apel reglementările

în privința echivalării funcțiilor militare cu funcțiile civile în vigoare la

data formulării cererii de autorizare și la momentul soluționării cauzei.

Or, se constată că funcția de inginer mecanic

nu este prevăzută de dispozițiile citate ale art. 70 din Regulamentul de

organizare și funcționare a Ordinului Geodezilor din România și de exercitare a

profesiei de geodez.

Recurentul-reclamant se prevalează de

dispozițiile H.G. nr. 645/2000 privind profilurile, specializările, durata

studiilor, precum și titlurile obținute de absolvenții învățământului

universitar, cursuri de zi, însă acest act normativ nu reglementează

echivalarea studiilor militare urmate de recurentul-reclamant cu funcțiile

civile, situație reglementată de H.G. nr. 485/2005.

Este adevărat că recurentul-reclamant a fost

autorizat de Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie să realizeze

lucrări de specialitate în domeniul cadastral, însă nici în dispozițiile Legii nr.

16/2007 și nici în cuprinsul Regulamentului de organizare și funcționare a

Ordinului Geodezilor din România și de exercitare a profesiei de geodez nu se

prevede că profesia de geodez ar putea fi exercitată de persoane care au fost

autorizate să realizeze lucrări de specialitate în domeniul cadastral.

În ceea ce privește susținerea

recurentul-reclamant referitoare la încălcarea principiului nediscriminării

consacrat de art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Protocolul

nr. 12 la Convenție, Înalta Curte va înlătura această critică reținând că în

jurisprudența C.E.D.O. s-a afirmat constant că „a distinge nu înseamnă a

discrimina" și că pentru a deveni discriminatorie, diferența de tratament

trebuie să privească situații analoage și comparabile și să nu se bazeze pe o

justificare rezonabilă și obiectivă (C.E.D.O., F. împotriva Suediei; C.E.D.O.,

alții împotriva Regatului Unit). Or, în cauză diferența de tratament, privită

prin prisma condițiilor necesare primirii în profesia de geodez, nu privește

situații analoage sau comparabile, întrucât nu vizează persoane având aceleași

studii, pe de o parte, iar, pe de altă parte, are la bază o justificare

obiectivă și rezonabilă decurgând din necesitatea absolvirii unor anumite

studii, și anume în domeniul geodeziei. În speță, inexistența unei situații de

discriminare este cu atât mai evidentă cu cât, potrivit echivalării legale a

funcțiilor militare cu funcțiile civile, studiile urmate de

recurentul-reclamant îi dau dreptul la exercitarea profesiei de inginer

mecanic, or petentul S.E.V. dorește să primească dreptul de semnătură pentru

funcția de geodez.

Este adevărat că prin Decizia Curții

Constituționale nr. 1150 din 6 noiembrie 2008, Legea nr. 16/2007 a fost

declarată ca neconstituțională pentru faptul că a fost adoptată ca lege

organică fără ca domeniul reglementat să fie prevăzut de art. 73 alin. (3) din

Constituție.

Însă, potrivit art. 147 din Constituție, republicată, „dispozițiile din

legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca

fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la

publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul

sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu

dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca

fiind neconstituționale sunt suspendate de drept".

Or, legalitatea actului administrativ

contestat în prezenta cauză se analizează în raport cu dispozițiile cu forță

juridică superioară în temeiul și în executarea căruia a fost emis, dispoziții

în vigoare la data emiterii actului, în speță cele ale Legii nr. 16/2007 care

și-au produs efectele până la pronunțarea Curții Constituționale și care au

fost suspendate de drept până la împlinirea termenului de 45 de zile de la data

publicării în M. Of., nr. 832/10.12.2008 a Deciziei Curții Constituționale nr. 1150

din 6 noiembrie 2008.

De altfel, chiar în condițiile în care Legea nr.

16/2007 și-a încetat în prezent efectele ca urmare a deciziei Curții

Constituționale, Înalta Curte retine că acțiunea recurentului-reclamant se

privește în continuare ca neîntemeiată în raport cu dispozițiile citate din

Regulamentul de organizare și funcționare a Ordinului Geodezilor din România și

de exercitare a profesiei de geodez.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că

respingerea de către Comisia de autorizare a Ordinului Geodezilor din România a

dosarului de autorizare depus de recurentul-reclamant S.E.V. s-a făcut cu

respectarea dispozițiilor aplicabile la momentul respectiv, în speță cele ale

Legii nr. 16/2007 și ale Regulamentului de organizare și funcționare a

Ordinului Geodezilor din România și de exercitare a profesiei de geodez.

În consecință, față de cele mai sus arătate,

în temeiul art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins, ca nefondat,

constatându-se că soluția instanței de fond este legală, temeinică și în

deplină concordanță cu dispozițiile legale aplicabile și jurisprudența în

materie.

Respinge recursul declarat de S.E.V. împotriva

sentinței civile nr. 2426 din 25 septembrie 2008 a Curții de Apel București, secția

a VllI-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27

februarie 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2009-04-01
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1884/2009
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 31 martie 2008, reclamantul B.F.M. a chemat în judecată Ordinul Geodezilor din România, solicitând anularea actului adm
ÎCCJ 2010-02-02
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 477/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1375 din 31 martie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII a de contencios administrativ și fiscal, a fost respinsă excepț
ÎCCJ 2009-11-20
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5244/2009
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 46/ CA din 16 martie 2009, Curtea de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamantul
ÎCCJ 2010-05-13
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2529/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia nr. 4944 din 6 noiembrie 2009 a î naltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a fost admis recursul de
ÎCCJ 2008-12-02
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4455/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 125 din 12 mai 2008 a Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea fo
Sursă