ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1105/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 31 martie 2008 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul S.E.V. a chemat în judecată pe pârâtul Ordinul Geodezilor din România, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea actului administrativ prin care i s-a respins dosarul de autorizare, înregistrat la pârât sub nr. 845/21 ianuarie 2008, și obligarea pârâtului să-i permită accesul la exercitarea profesiei de geodez cu drept de semnătură și înscrierea în cadrul Ordinului Geodezilor din România.

Prin sentința civilă nr. 2426 din 25 septembrie 2008, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal: -a respins excepția prematurității și excepția inadmisibilității acțiunii, invocate de pârât, reținând, în esență, că reclamantul a contestat actul prin care i-a fost respins dosarul de autorizare, contestația fiind soluționată prin Decizia nr. 85 din 27 martie 2008, respectând astfel procedura prevăzută de art. 73 din Regulamentul de organizare și funcționare a Ordinului Geodezilor din România și de exercitare a profesiei de geodez; -a respins ca neîntemeiată acțiunea, reținând, în esență, că este legal actul administrativ atacat, întrucât reclamantul, fiind titularul unei diplome de studii pentru arma „artilerie și rachete", diplomă eliberată de M.A.N.

- Școala Militară de Ofițeri Activi de Artilerie „Ioan Vodă", nu îndeplinește condițiile de studii prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 16/2007. Instanța a avut în vedere și prevederile nr. crt. 22 din anexa nr. 3 la H.G. nr. 485/2005 privind echivalarea funcțiilor militare din M.A.N. cu funcții civile și faptul că, prin adresa nr. 100497 din 14 mai 2007 emisă de Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, reclamantul are dreptul de a fi încadrat într-o funcție civilă pentru care se cer studii superioare de scurtă durată, în specialitățile tehnologia construcțiilor de mașini, topografie și cadastru funciar, iar nu de a exercita profesia de geodez. De asemenea, Curtea de Apel a reținut că, față de obiectul cauzei, este lipsită de relevanță împrejurarea că reclamantul a fost autorizat de către Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie să realizeze lucrări de specialitate în domeniul cadastral.

Împotriva sentinței civile nr. 2426 din 25 septembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul S.E.V., criticând sentința recurată pentru nelegalitate și netemeinicie și invocând dispozițiile art. 3041 C. proc. civ.

Prin motivele de recurs, recurentul-reclamant, reiterând argumentele expuse în cererea de chemare în judecată, susține că instanța de fond, în mod greșit, a respins acțiunea, întrucât așa cum rezultă din coroborarea mijloacelor de probă - diploma de studii, faptul că în toți anii de studiu a urmat cursuri de topogeodezie, adresa Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse nr. 102467 din 8 noiembrie 2007, autorizarea sa de către Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie să realizeze lucrări de specialitate în domeniul cadastral - în raport cu prevederile art. 2 din Legea nr. 16/2007, ale art. 48 și art. 70 din Regulamentul de organizare și funcționare a Ordinului Geodezilor din România și de exercitare a profesiei de geodez și ale anexei nr. 4 la H.G.

nr. 645/2000, are dreptul de a fi autorizat cu drept de semnătură în cadrul Ordinului Geodezilor din România. Mai susține recurentul-reclamant că refuzul de a fi autorizat reprezintă o încălcare a principiului nediscriminării, consacrat de art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Protocolul nr. 12 la Convenție. Analizând recursul formulat în raport de motivele invocate, precum și față de dispozițiile incidente cauzei și jurisprudența în materie, Curtea îl va respinge pentru următoarele considerente.

În esență, problema de drept cu care reclamantul a învestit instanța și asupra căreia s-a pronunțat Curtea de Apel prin sentința recurată vizează îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 16/2007 de către recurentul-reclamant, titular al diplomei de studii cu durata de 3 ani, întrucât a urmat „cursurile Școlii Militare de Ofițeri Activi de Artilerie „Ioan Vodă" arma artilerie și rachete specialitatea artilerie", în vederea accesului la exercitarea profesiei de geodez cu drept de semnătură și înscrierea în cadrul Ordinului Geodezilor din România Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 16/2007 privind organizarea și exercitarea profesiei de geodez: „Art. 2. - (1) Profesia de geodez poate fi exercitată de specialiști cu diplomă de studii superioare de lungă sau de scurtă durată din domeniul geodeziei, recunoscută de statul român, precum și de cetățenii români care au obținut un astfel de document într-un stat membru al U.E.

sau al Spațiului Economic European, denumiți în continuare geodezi". Dispozițiile citate din Legea nr. 16/2007 dispun expres și lipsit de orice echivoc în sensul că pentru exercitarea profesiei de geodez sunt necesare studii din domeniul geodeziei. Potrivit art. 48 și art. 70 din Regulamentul de organizare și funcționare a Ordinului Geodezilor din România și de exercitare a profesiei de geodez: „Art. 48. - (1) Geodezul este un specialist pregătit în efectuarea lucrărilor de geodezie, topografie, fotogrammetrie, teledetecție, cadastru, cartografie și sisteme informaționale geografice, potrivit reglementărilor legale în materie"; „Art.

70. - Condițiile de studii și de stagiu profesional pentru acordarea gradelor prevăzute la art. 69 sunt următoarele: 1. pentru gradul I sunt autorizați geodezii cu studii superioare de lungă durată: inginer geodez, inginer cadastru, inginer topograf, inginer topografie minieră sau similar, care se află în una dintre situațiile următoare: a)dețin titlul de doctor în domeniul fundamental științelor inginerești în una dintre specialitățile: geodezie, cartografie, cadastru, fotogrammetrie și teledetecție, indiferent de durata stagiului profesional; b)au un stagiu profesional de peste 10 ani și un portofoliu de lucrări semnificative și diversificate; 2.pentru gradul II sunt autorizați geodezii cu: a)studii superioare de lungă durată: inginer geodez, inginer cadastru, inginer topograf, inginer topografie minieră sau similar și stagiu profesional de minimum 6 ani; b)studii superioare de scurtă durată: subinginer cadastru, subinginer topografie minieră sau similar și stagiu profesional de minimum 7 ani; 3.pentru gradul III sunt autorizați geodezii cu: a)studii superioare de lungă durată: inginer geodez, inginer cadastru, inginer topograf, inginer topografie minieră sau similar și stagiu profesional de minimum 2 ani; b)studii superioare de scurtă durată: subinginer cadastru, subinginer topografie minieră sau similar și stagiu profesional de minimum 2 ani;

4.pentru gradul IV sunt autorizați absolvenții cu studii postliceale de specialitate sau de cursuri de specializare profesională în domeniul geodeziei, potrivit art. 2 alin. (2) din Lege, și care au un stagiu profesional de minimum 7 ani". Este necontestat faptul că recurentul-reclamant are studii în domeniul „artilerie și rachete" - specialitatea „artilerie". Sub acest aspect, întemeiat Curtea de Apel a reținut că, potrivit studiilor deținute, funcția militară a recurentului-reclamant corespunde funcției civile de inginer mecanic, conform dispozițiilor nr. crt. 22 din anexa nr. 3 - „Tabel privind echivalarea funcțiilor militare de logistică și specialitate cu funcții civile" la H.G. nr. 485/2005 privind echivalarea funcțiilor militare din M.A.N.

cu funcții civile. Sub acest aspect, nu poate fi primită critica recurentului-reclamant în sensul că instanța de fond în mod greșit ar fi avut în vedere acest act cu caracter normativ care produce efecte începând cu anul 2005, Înalta Curte reținând că în mod corect au fost avute în vedere de către Curtea de Apel reglementările în privința echivalării funcțiilor militare cu funcțiile civile în vigoare la data formulării cererii de autorizare și la momentul soluționării cauzei. Or, se constată că funcția de inginer mecanic nu este prevăzută de dispozițiile citate ale art. 70 din Regulamentul de organizare și funcționare a Ordinului Geodezilor din România și de exercitare a profesiei de geodez.

Recurentul-reclamant se prevalează de dispozițiile H.G. nr. 645/2000 privind profilurile, specializările, durata studiilor, precum și titlurile obținute de absolvenții învățământului universitar, cursuri de zi, însă acest act normativ nu reglementează echivalarea studiilor militare urmate de recurentul-reclamant cu funcțiile civile, situație reglementată de H.G. nr. 485/2005. Este adevărat că recurentul-reclamant a fost autorizat de Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie să realizeze lucrări de specialitate în domeniul cadastral, însă nici în dispozițiile Legii nr. 16/2007 și nici în cuprinsul Regulamentului de organizare și funcționare a Ordinului Geodezilor din România și de exercitare a profesiei de geodez nu se prevede că profesia de geodez ar putea fi exercitată de persoane care au fost autorizate să realizeze lucrări de specialitate în domeniul cadastral.

În ceea ce privește susținerea recurentul-reclamant referitoare la încălcarea principiului nediscriminării consacrat de art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Protocolul nr. 12 la Convenție, Înalta Curte va înlătura această critică reținând că în jurisprudența C.E.D.O. s-a afirmat constant că „a distinge nu înseamnă a discrimina" și că pentru a deveni discriminatorie, diferența de tratament trebuie să privească situații analoage și comparabile și să nu se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă (C.E.D.O., F. împotriva Suediei; C.E.D.O., H. împotriva Austriei; C.E.D.O., S. și S. împotriva Italiei; C.E.D.O., S. și alții împotriva Regatului Unit).

Or, în cauză diferența de tratament, privită prin prisma condițiilor necesare primirii în profesia de geodez, nu privește situații analoage sau comparabile, întrucât nu vizează persoane având aceleași studii, pe de o parte, iar, pe de altă parte, are la bază o justificare obiectivă și rezonabilă decurgând din necesitatea absolvirii unor anumite studii, și anume în domeniul geodeziei. În speță, inexistența unei situații de discriminare este cu atât mai evidentă cu cât, potrivit echivalării legale a funcțiilor militare cu funcțiile civile, studiile urmate de recurentul-reclamant îi dau dreptul la exercitarea profesiei de inginer mecanic, or petentul S.E.V. dorește să primească dreptul de semnătură pentru funcția de geodez.

Este adevărat că prin Decizia Curții Constituționale nr. 1150 din 6 noiembrie 2008, Legea nr. 16/2007 a fost declarată ca neconstituțională pentru faptul că a fost adoptată ca lege organică fără ca domeniul reglementat să fie prevăzut de art. 73 alin. (3) din Constituție. Însă, potrivit art. 147 din Constituție, republicată, „dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției.

Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept". Or, legalitatea actului administrativ contestat în prezenta cauză se analizează în raport cu dispozițiile cu forță juridică superioară în temeiul și în executarea căruia a fost emis, dispoziții în vigoare la data emiterii actului, în speță cele ale Legii nr. 16/2007 care și-au produs efectele până la pronunțarea Curții Constituționale și care au fost suspendate de drept până la împlinirea termenului de 45 de zile de la data publicării în M. Of., nr. 832/10.12.2008 a Deciziei Curții Constituționale nr. 1150 din 6 noiembrie 2008. De altfel, chiar în condițiile în care Legea nr. 16/2007 și-a încetat în prezent efectele ca urmare a deciziei Curții Constituționale, Înalta Curte retine că acțiunea recurentului-reclamant se privește în continuare ca neîntemeiată în raport cu dispozițiile citate din Regulamentul de organizare și funcționare a Ordinului Geodezilor din România și de exercitare a profesiei de geodez.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că respingerea de către Comisia de autorizare a Ordinului Geodezilor din România a dosarului de autorizare depus de recurentul-reclamant S.E.V. s-a făcut cu respectarea dispozițiilor aplicabile la momentul respectiv, în speță cele ale Legii nr. 16/2007 și ale Regulamentului de organizare și funcționare a Ordinului Geodezilor din România și de exercitare a profesiei de geodez. În consecință, față de cele mai sus arătate, în temeiul art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins, ca nefondat, constatându-se că soluția instanței de fond este legală, temeinică și în deplină concordanță cu dispozițiile legale aplicabile și jurisprudența în materie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de S.E.V. împotriva sentinței civile nr. 2426 din 25 septembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VllI-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 februarie 2009.