ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1105/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1105/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 31 martie 2008 pe rolul Curții de
Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul
S.E.V. a chemat în judecată pe pârâtul Ordinul Geodezilor din România,
solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea
actului administrativ prin care i s-a respins dosarul de autorizare,
înregistrat la pârât sub nr. 845/21 ianuarie 2008, și obligarea pârâtului să-i
permită accesul la exercitarea profesiei de geodez cu drept de semnătură și
înscrierea în cadrul Ordinului Geodezilor din România.
Prin sentința civilă nr. 2426 din 25
septembrie 2008, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal:
-a respins excepția prematurității și excepția
inadmisibilității acțiunii, invocate de pârât, reținând, în esență, că
reclamantul a contestat actul prin care i-a fost respins dosarul de autorizare,
contestația fiind soluționată prin Decizia nr. 85 din 27 martie 2008,
respectând astfel procedura prevăzută de art. 73 din Regulamentul de organizare
și funcționare a Ordinului Geodezilor din România și de exercitare a profesiei
de geodez;
-a respins ca neîntemeiată acțiunea,
reținând, în esență, că este legal actul administrativ atacat, întrucât reclamantul,
fiind titularul unei diplome de studii pentru arma „artilerie și rachete",
diplomă eliberată de M.A.N. - Școala Militară de Ofițeri Activi de Artilerie
„Ioan Vodă", nu îndeplinește condițiile de studii prevăzute de art. 2 alin.
(1) din Legea nr. 16/2007. Instanța a avut în vedere și prevederile nr. crt. 22
din anexa nr. 3 la H.G. nr. 485/2005 privind echivalarea funcțiilor militare
din M.A.N. cu funcții civile și faptul că, prin adresa nr. 100497 din 14 mai 2007
emisă de Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, reclamantul are
dreptul de a fi încadrat într-o funcție civilă pentru care se cer studii
superioare de scurtă durată, în specialitățile tehnologia construcțiilor de
mașini, topografie și cadastru funciar, iar nu de a exercita profesia de
geodez. De asemenea, Curtea de Apel a reținut că, față de obiectul cauzei, este
lipsită de relevanță împrejurarea că reclamantul a fost autorizat de către
Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie să realizeze lucrări de
specialitate în domeniul cadastral.
Împotriva sentinței civile nr. 2426 din 25
septembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul S.E.V., criticând
sentința recurată pentru nelegalitate și netemeinicie și invocând dispozițiile art.
3041 C. proc. civ.
Prin motivele de recurs,
recurentul-reclamant, reiterând argumentele expuse în cererea de chemare în
judecată, susține că instanța de fond, în mod greșit, a respins acțiunea,
întrucât așa cum rezultă din coroborarea mijloacelor de probă - diploma de
studii, faptul că în toți anii de studiu a urmat cursuri de topogeodezie,
adresa Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse nr. 102467 din 8
noiembrie 2007, autorizarea sa de către Oficiul Național de Cadastru, Geodezie
și Cartografie să realizeze lucrări de specialitate în domeniul cadastral - în
raport cu prevederile art. 2 din Legea nr. 16/2007, ale art. 48 și art. 70 din
Regulamentul de organizare și funcționare a Ordinului Geodezilor din România și
de exercitare a profesiei de geodez și ale anexei nr. 4 la H.G. nr. 645/2000,
are dreptul de a fi autorizat cu drept de semnătură în cadrul Ordinului
Geodezilor din România.
Mai susține recurentul-reclamant că refuzul
de a fi autorizat reprezintă o încălcare a principiului nediscriminării,
consacrat de art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Protocolul
nr. 12 la Convenție.
Analizând recursul formulat în raport de
motivele invocate, precum și față de dispozițiile incidente cauzei și jurisprudența
în materie, Curtea îl va respinge pentru următoarele considerente.
În esență, problema de drept cu care
reclamantul a învestit instanța și asupra căreia s-a pronunțat Curtea de Apel prin
sentința recurată vizează îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 2 alin. (1)
din Legea nr. 16/2007 de către recurentul-reclamant, titular al diplomei de
studii cu durata de 3 ani, întrucât a urmat „cursurile Școlii Militare de
Ofițeri Activi de Artilerie „Ioan Vodă" arma artilerie și rachete
specialitatea artilerie", în vederea accesului la exercitarea profesiei de
geodez cu drept de semnătură și înscrierea în cadrul Ordinului Geodezilor din
România
Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 16/2007
privind organizarea și exercitarea profesiei de geodez: „Art. 2. - (1) Profesia
de geodez poate fi exercitată de specialiști cu diplomă de studii superioare de
lungă sau de scurtă durată din domeniul geodeziei, recunoscută de statul român,
precum și de cetățenii români care au obținut un astfel de document într-un
stat membru al U.E. sau al Spațiului Economic European, denumiți în continuare
geodezi".
Dispozițiile citate din Legea nr. 16/2007
dispun expres și lipsit de orice echivoc în sensul că pentru exercitarea
profesiei de geodez sunt necesare studii din domeniul geodeziei.
Potrivit art. 48 și art. 70 din Regulamentul
de organizare și funcționare a Ordinului Geodezilor din România și de
exercitare a profesiei de geodez: „Art. 48. - (1) Geodezul este un specialist
pregătit în efectuarea lucrărilor de geodezie, topografie, fotogrammetrie, teledetecție,
cadastru, cartografie și sisteme informaționale geografice, potrivit
reglementărilor legale în materie"; „Art. 70. - Condițiile de studii și de
stagiu profesional pentru acordarea gradelor prevăzute la art. 69 sunt
următoarele:
pentru gradul I sunt autorizați geodezii
cu studii superioare de lungă durată: inginer geodez, inginer cadastru, inginer
topograf, inginer topografie minieră sau similar, care se află în una dintre
situațiile următoare:
a)dețin titlul de doctor în domeniul
fundamental științelor inginerești în una dintre specialitățile: geodezie,
cartografie, cadastru, fotogrammetrie și teledetecție, indiferent de durata
stagiului profesional;
b)au un stagiu profesional de peste 10 ani și
un portofoliu de lucrări semnificative și diversificate;
2.pentru gradul II sunt autorizați geodezii
cu:
a)studii superioare de lungă durată: inginer
geodez, inginer cadastru, inginer topograf, inginer topografie minieră sau
similar și stagiu profesional de minimum 6 ani;
b)studii superioare de scurtă durată:
subinginer cadastru, subinginer topografie minieră sau similar și stagiu
profesional de minimum 7 ani;
3.pentru gradul III sunt autorizați geodezii
cu:
a)studii superioare de lungă durată: inginer
geodez, inginer cadastru, inginer topograf, inginer topografie minieră sau
similar și stagiu profesional de minimum 2 ani;
b)studii superioare de scurtă durată:
subinginer cadastru, subinginer topografie minieră sau similar și stagiu
profesional de minimum 2 ani;
4.pentru gradul IV sunt autorizați
absolvenții cu studii postliceale de specialitate sau de cursuri de
specializare profesională în domeniul geodeziei, potrivit art. 2 alin. (2) din
Lege, și care au un stagiu profesional de minimum 7 ani".
Este necontestat faptul că
recurentul-reclamant are studii în domeniul „artilerie și rachete" -
specialitatea „artilerie".
Sub acest aspect, întemeiat Curtea de Apel a
reținut că, potrivit studiilor deținute, funcția militară a
recurentului-reclamant corespunde funcției civile de inginer mecanic, conform
dispozițiilor nr. crt. 22 din anexa nr. 3 - „Tabel privind echivalarea
funcțiilor militare de logistică și specialitate cu funcții civile" la
H.G. nr. 485/2005 privind echivalarea funcțiilor militare din M.A.N. cu funcții
civile. Sub acest aspect, nu poate fi primită critica recurentului-reclamant în
sensul că instanța de fond în mod greșit ar fi avut în vedere acest act cu
caracter normativ care produce efecte începând cu anul 2005, Înalta Curte
reținând că în mod corect au fost avute în vedere de către Curtea de Apel reglementările
în privința echivalării funcțiilor militare cu funcțiile civile în vigoare la
data formulării cererii de autorizare și la momentul soluționării cauzei.
Or, se constată că funcția de inginer mecanic
nu este prevăzută de dispozițiile citate ale art. 70 din Regulamentul de
organizare și funcționare a Ordinului Geodezilor din România și de exercitare a
profesiei de geodez.
Recurentul-reclamant se prevalează de
dispozițiile H.G. nr. 645/2000 privind profilurile, specializările, durata
studiilor, precum și titlurile obținute de absolvenții învățământului
universitar, cursuri de zi, însă acest act normativ nu reglementează
echivalarea studiilor militare urmate de recurentul-reclamant cu funcțiile
civile, situație reglementată de H.G. nr. 485/2005.
Este adevărat că recurentul-reclamant a fost
autorizat de Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie să realizeze
lucrări de specialitate în domeniul cadastral, însă nici în dispozițiile Legii nr.
16/2007 și nici în cuprinsul Regulamentului de organizare și funcționare a
Ordinului Geodezilor din România și de exercitare a profesiei de geodez nu se
prevede că profesia de geodez ar putea fi exercitată de persoane care au fost
autorizate să realizeze lucrări de specialitate în domeniul cadastral.
În ceea ce privește susținerea
recurentul-reclamant referitoare la încălcarea principiului nediscriminării
consacrat de art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Protocolul
nr. 12 la Convenție, Înalta Curte va înlătura această critică reținând că în
jurisprudența C.E.D.O. s-a afirmat constant că „a distinge nu înseamnă a
discrimina" și că pentru a deveni discriminatorie, diferența de tratament
trebuie să privească situații analoage și comparabile și să nu se bazeze pe o
justificare rezonabilă și obiectivă (C.E.D.O., F. împotriva Suediei; C.E.D.O.,
H. împotriva Austriei; C.E.D.O., S. și S. împotriva Italiei; C.E.D.O., S. și
alții împotriva Regatului Unit). Or, în cauză diferența de tratament, privită
prin prisma condițiilor necesare primirii în profesia de geodez, nu privește
situații analoage sau comparabile, întrucât nu vizează persoane având aceleași
studii, pe de o parte, iar, pe de altă parte, are la bază o justificare
obiectivă și rezonabilă decurgând din necesitatea absolvirii unor anumite
studii, și anume în domeniul geodeziei. În speță, inexistența unei situații de
discriminare este cu atât mai evidentă cu cât, potrivit echivalării legale a
funcțiilor militare cu funcțiile civile, studiile urmate de
recurentul-reclamant îi dau dreptul la exercitarea profesiei de inginer
mecanic, or petentul S.E.V. dorește să primească dreptul de semnătură pentru
funcția de geodez.
Este adevărat că prin Decizia Curții
Constituționale nr. 1150 din 6 noiembrie 2008, Legea nr. 16/2007 a fost
declarată ca neconstituțională pentru faptul că a fost adoptată ca lege
organică fără ca domeniul reglementat să fie prevăzut de art. 73 alin. (3) din
Constituție.
Însă, potrivit art. 147 din Constituție, republicată, „dispozițiile din
legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca
fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la
publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul
sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu
dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca
fiind neconstituționale sunt suspendate de drept".
Or, legalitatea actului administrativ
contestat în prezenta cauză se analizează în raport cu dispozițiile cu forță
juridică superioară în temeiul și în executarea căruia a fost emis, dispoziții
în vigoare la data emiterii actului, în speță cele ale Legii nr. 16/2007 care
și-au produs efectele până la pronunțarea Curții Constituționale și care au
fost suspendate de drept până la împlinirea termenului de 45 de zile de la data
publicării în M. Of., nr. 832/10.12.2008 a Deciziei Curții Constituționale nr. 1150
din 6 noiembrie 2008.
De altfel, chiar în condițiile în care Legea nr.
16/2007 și-a încetat în prezent efectele ca urmare a deciziei Curții
Constituționale, Înalta Curte retine că acțiunea recurentului-reclamant se
privește în continuare ca neîntemeiată în raport cu dispozițiile citate din
Regulamentul de organizare și funcționare a Ordinului Geodezilor din România și
de exercitare a profesiei de geodez.
Astfel fiind, Înalta Curte constată că
respingerea de către Comisia de autorizare a Ordinului Geodezilor din România a
dosarului de autorizare depus de recurentul-reclamant S.E.V. s-a făcut cu
respectarea dispozițiilor aplicabile la momentul respectiv, în speță cele ale
Legii nr. 16/2007 și ale Regulamentului de organizare și funcționare a
Ordinului Geodezilor din România și de exercitare a profesiei de geodez.
În consecință, față de cele mai sus arătate,
în temeiul art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins, ca nefondat,
constatându-se că soluția instanței de fond este legală, temeinică și în
deplină concordanță cu dispozițiile legale aplicabile și jurisprudența în
materie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de S.E.V. împotriva
sentinței civile nr. 2426 din 25 septembrie 2008 a Curții de Apel București, secția
a VllI-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27
februarie 2009.