ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 477/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele: Prin sentința civilă nr. 1375 din 31 martie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII a de contencios administrativ și fiscal,

a fost respinsă excepția lipsei de obiect, admițându-se

acțiunea formulată de P.G., A.C. și P.D.V. în contradictoriu cu

pârâtul Ordinul Geodezilor din România. Totodată, au fost anulate

Hotărârea Comisiei de Autorizare din 21 februarie 2008 cu privire la

soluționarea cererilor de autorizare formulate de reclamanți și

Deciziile nr. 52, nr. 53, nr. 57 din 27 martie 2008 de Colegiul Director,

constatându-se că reclamanții îndeplinesc condițiile legale

pentru autorizația de semnătură gradul III.

Pentru

a pronunța această hotărâre, instanța a reținut, în ce

privește excepția lipsei de obiect, că reclamanții au

investit instanța cu cererea de anulare a unor acte administrative,

cauzele de nulitate fiind anterioare sau concomitente momentului încheierii

actului.

Or, declararea ca neconstituțională a Legii nr. 16/2007

privind organizarea și exercitarea profesiei de geodez, după

investirea instanței de judecată, nu are relevanță asupra

cauzei, decizia Curții Constituționale producând efecte pentru

viitor.

Pe

fondul cauzei, prima instanță a reținut că reclamanții

sunt absolvenți ai Academiei Militare, școala superioară de lungă

durată, fiind autorizați de Oficiul Național de Cadastru,

Geodezie și Cartografie să realizeze lucrări de specialitate în

domeniile cadastrului, geodeziei și cartografiei și au vechime în

muncă de peste doi ani în domeniu.

A

mai reținut prima instanță că atestatele eliberate

reclamanților de Ministerul Apărării Naționale și

Ministerul învățământului certifică faptul că

aceștia sunt ofițeri licențiați în arma artilerie, specialități

și funcții civile tehnologia construcțiilor de mașini,

topografie, cadastru funciar.

Reținând

prevederile art. 70 pct. 3 lit. a) din ROF și având în vedere

atestatele/adeverințele de echivalare a funcțiilor, prima

instanță a apreciat că deciziile atacate sunt nelegale.

A

apreciat judecătorul fondului că interpretarea propusă de

pârâtă, în sensul că echivalarea funcțiilor militare cu cele

civile nu poate fi luată în considerare decât la încadrare, este

restrictivă și nu concordă scopului reglementării.

Împotriva acestei hotărâri, în

termen legal, a formulat recurs pârâtul Ordinul Geodezilor din România.

În motivarea recursului, pârâtul a

arătat, în esență, următoarele:

Instanța de fond a apreciat în mod

netemeinic și că reclamanții, absolvenți ai Școlii

Militare de Ofițeri Activi de Artilerie „Ion Vodă”, sunt

îndrituiți să exercite profesia de geodez, ignorând prevederile art.

2 alin. (1) din Legea nr. 16/2007, dispoziții care precizează că

profesia de geodez poate fi exercitată de specialiști cu diplomă

de studii superioare din domeniul geodeziei, or acest domeniu nu se confundă

cu domeniul artilerie.

În ceea ce privește echivalarea

studiilor, potrivit art. 100 din Legea nr. 84/1995, acesta se efectuează

într-un domeniu de activitate apropiat, or, conform Nomenclatorului aprobat

prin H.G. nr. 485/2005, ofițerii artileriști au ca echivalent în

domeniul funcțiilor civile, funcția de inginer mecanic și nu de

inginer geodez.

Legea nr. 16/2007 privind organizarea

și exercitarea profesiei de geodez a fost declarată

neconstituțională prin decizia nr. 1150 din 6 noiembrie 2008 a Curții Constituționale, însă instanța de fond a interpretat greșit

efectul deciziei Curții Constituționale, raționamentul corect neputând

fi decât în sensul că decizia amintită se aplică și

prezentului litigiu, iar raportat la această situație cerințele

impuse de legea declarată neconstituțională, pentru autorizarea dreptului

de semnătură ca geodez, nu mai sunt reglementate legislativ,

acțiunea urmând a fi respinsă ca neîntemeiată.

Recursul este întemeiat.

În esență, problema

de drept cu care reclamanții au învestit instanța și asupra

căreia s-a pronunțat Curtea de Apel prin sentința recurată

vizează îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 2 alin. (1)

din Legea nr. 16/2007 de către aceștia, titulari ai diplomei de

studii cu durata de 3 ani, întrucât a urmat „cursurile Școlii Militare de

Ofițeri Activi de Artilerie „Ioan Vodă”, specialitatea “ARTILERIE”,

în vederea accesului la exercitarea profesiei de geodez cu drept de

semnătură și înscrierea în cadrul Ordinului Geodezilor din

România.

Dispozițiile art. 2 alin.

(1) din Legea nr. 16/2007 privind organizarea și exercitarea profesiei de

geodez, au următorul conținut: “Profesia de geodez poate fi

exercitată de specialiști cu diplomă de studii superioare de

lungă sau de scurtă durată din domeniul geodeziei, recunoscută

de statul român, precum și de cetățenii români care au

obținut un astfel de document într-un stat membru al Uniunii Europene sau

al Spațiului Economic European, denumiți în continuare geodezi”.

Dispozițiile citate din

Legea nr. 16/2007 dispun expres și lipsit de orice echivoc în sensul

că pentru exercitarea profesiei de geodez sunt necesare studii din

domeniul geodeziei.

Potrivit art. 48 din Regulamentul de organizare și funcționare a

Ordinului Geodezilor din România și de exercitare a profesiei de geodez, “geodezul

este un specialist pregătit în efectuarea lucrărilor de geodezie,

topografie, fotogrammetrie, teledetecție, cadastru, cartografie și

sisteme informaționale geografice, potrivit reglementărilor legale în

materie”.

În conformitate cu art. 70

din același act normativ: “Condițiile

de studii și de stagiu profesional pentru acordarea gradelor

prevăzute la art. 69 sunt următoarele: 1. pentru gradul I

sunt autorizați geodezii cu studii superioare de lungă durată:

inginer geodez, inginer cadastru, inginer topograf, inginer topografie

minieră sau similar, care se află în una dintre situațiile

următoare: a) dețin titlul de doctor în

domeniul fundamental științelor inginerești în una dintre

specialitățile: geodezie, cartografie, cadastru, fotogrammetrie

și teledetecție, indiferent de durata stagiului profesional; b)

au un stagiu profesional de peste 10 ani și un portofoliu de lucrări

semnificative și diversificate; 2. pentru gradul II sunt

autorizați geodezii cu: a) studii superioare de lungă

durată: inginer geodez, inginer cadastru, inginer topograf, inginer

topografie minieră sau similar și stagiu profesional de minimum 6

ani; b)

studii superioare de scurtă durată: subinginer cadastru, subinginer

topografie minieră sau similar și stagiu profesional de minimum 7

ani; 3.

pentru gradul III sunt autorizați geodezii cu: a) studii

superioare de lungă durată: inginer geodez, inginer cadastru, inginer

topograf, inginer topografie minieră sau similar și stagiu

profesional de minimum 2 ani; b) studii superioare de scurtă

durată: subinginer cadastru, subinginer topografie minieră sau

similar și stagiu profesional de minimum 2 ani;

4.

pentru gradul IV sunt autorizați absolvenții cu studii postliceale de

specialitate sau de cursuri de specializare profesională în domeniul

geodeziei, potrivit art. 2 alin. (2) din Lege, și care au un stagiu

profesional de minimum 7 ani.”

Este necontestat faptul

că intimații-reclamanți au studii în domeniul „artilerie” –

specialitatea „artilerie”.

Potrivit studiilor

deținute, funcția militară a intimaților-reclamanți

corespunde funcției civile de inginer mecanic, conform dispozițiilor

nr.crt. 22 din anexa nr. 3 – „Tabel privind echivalarea funcțiilor

militare de logistică și specialitate cu funcții civile” la H.G. nr. 485/2005 privind echivalarea funcțiilor militare din Ministerul

Apărării Naționale cu funcții civile.

Se constată că

funcția de inginer mecanic nu este prevăzută de

dispozițiile citate ale art. 70 din Regulamentul de organizare și

funcționare a Ordinului Geodezilor din România și de exercitare a

profesiei de geodez.

Este adevărat că

intimații-reclamanți au fost autorizați anterior de Oficiul

Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie să realizeze

lucrări de specialitate în domeniul cadastral, însă nici în dispozițiile

Legii nr. 16/2007 și nici în cuprinsul Regulamentului de organizare

și funcționare a Ordinului Geodezilor din România și de

exercitare a profesiei de geodez nu se prevede că profesia de geodez ar

putea fi exercitată de persoane care au fost autorizate să realizeze

lucrări de specialitate în domeniul cadastral.

Este adevărat că

prin decizia Curții Constituționale nr. 1150 din 6 noiembrie 2008,

Legea nr. 16/2007 a fost declarată ca neconstituțională pentru

faptul că a fost adoptată ca lege organică fără ca

domeniul reglementat să fie prevăzut de art. 73 alin. (3) din

Constituție.

Însă, potrivit art. 147

din Constituție, republicată, „dispozițiile din legile și

ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca

fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45

de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă,

în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord

prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe

durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind

neconstituționale sunt suspendate de drept”.

Or, legalitatea actului

administrativ contestat în prezenta cauză se analizează în raport cu

dispozițiile cu forță juridică superioară în temeiul

și în executarea căruia a fost emis, dispoziții în vigoare la

data emiterii actului, în speță cele ale Legii nr. 16/2007 care

și-au produs efectele până la pronunțarea Curții

Constituționale și care au fost suspendate de drept până la

împlinirea termenului de 45 de zile de la data publicării în M.Of. nr. 832

din 10 decembrie 2008 a deciziei Curții Constituționale nr. 1150 din

6 noiembrie 2008.

De altfel, chiar în

condițiile în care Legea nr. 16/2007 și-a încetat în prezent efectele

ca urmare a deciziei Curții Constituționale, Înalta Curte reține

că acțiunea reclamanților este apreciată în continuare ca

neîntemeiată în raport cu dispozițiile citate din Regulamentul de

organizare și funcționare a Ordinului Geodezilor din România și

de exercitare a profesiei de geodez.

Astfel fiind, Înalta Curte

constată că respingerea de către Comisia de autorizare a

Ordinului Geodezilor din România a dosarului de autorizare depus de

intimații - reclamanți P.G., A.C. și P.D.V. s-a făcut cu

respectarea dispozițiilor aplicabile la momentul respectiv, în speță

cele ale Legii nr. 16/2007 și ale Regulamentului de organizare și

funcționare a Ordinului Geodezilor din România și de exercitare a

profesiei de geodez, astfel că în mod greșit prima instanță

a admis acțiunea și a anulat actele contestate, constatând că

reclamanții îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 2 alin. (1)

din legea menționată în vederea acordării dreptului de

semnătură.

În consecință,

având în vedere considerentele menționate, în temeiul art. 20 din Legea

nr. 554/2004 cu modificările și completările ulterioare și

art. 312 alin. (1) teza I, coroborat cu art. 304 pct. 9 C. proc. civ., se va

admite recursul formulat, se va casa sentința recurată și se va respinge

acțiunea formulată de reclamanții P.G., A.C. și P.D.V., ca

neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Ordinul

Geodezilor din România împotriva sentinței civile nr. 1375 din 31 martie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII a de contencios administrativ și fiscal.

Modifică în tot sentința atacată

în sensul că respinge acțiunea formulată reclamanții P.G., A.C.

și P.D.V., ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 2 februarie 2010.