ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 13.05.2010

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2529/2010

HOTĂRÂRE
13.05.2010
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2529/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin decizia nr. 4944 din 6

noiembrie 2009 a

î

naltei

Curți de Casație și Justiție, secția de contencios

administrativ și fiscal, a fost admis recursul declarat de Ordinul

Geodezilor din România împotriva sentinței nr. 48/CA din 16 martie 2009 a Curții de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, și

a fost modifică sentința atacată, în sensul respingerii

acțiunii formulate de reclamantul P.A., astfel cum a fost restrânsă,

ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această

decizie,

î

nalta Curte de

Casație și Justiție, secția de contencios administrativ

și fiscal, a reținut următoarele:

Problema de drept dedusă

judecății și asupra căreia s-a pronunțat Curtea de

apel prin sentința recurată vizează îndeplinirea

condițiilor prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 16/2007 de

către intimatul-reclamant, titular al diplomei de studii cu durata de 3

ani, deoarece a urmat cursurile S.M.O.A.A.I.V., arma artilerie și rachete,

specialitatea artilerie, în vederea accesului la exercitarea profesiei de

geodez cu drept de semnătură și înscrierea în cadrul Ordinului

Geodezilor din România.

Conform art. 2 alin. (1) din Legea

nr. 16/2007 privind organizarea și exercitarea profesiei de geodez:

„Profesia de geodez poate fi exercitată de specialiști cu diplomă

de studii superioare de lungă sau de scurtă durată din domeniul

geodeziei, recunoscută de statul român, precum și de

cetățenii români care au obținut un astfel de document într-un

stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European, denumiți

în continuare geodezi".

Ca atare, dispoziția

legală anterior citată prevede în mod expres că pentru

exercitarea profesiei de geodez sunt necesare studii din domeniul geodeziei.

Potrivit art. 48 din Regulamentul de

organizare și funcționare a Ordinului Geodezilor din România,

„Geodezul este un specialist pregătit în efectuarea lucrărilor de

geodezie, topografie, fotogrametrie, teledetecție, cadastru, cartografie

și sisteme informaționale geografice (...)".

În temeiul art. 70 pct. 3 lit. b)

din Regulamentul aflat în discuție, pentru gradul III (prevăzut în

art. 69) sunt autorizați geodezii cu studii superioare de scurtă

durată: subinginer cadastru, subinginer topografie minieră sau

similar și stagiu profesional de minimum 2 ani.

Așa cum s-a reținut anterior,

intimatul-reclamant are studii în domeniul „artilerie și rachete,

specialitatea artilerie" (a se vedea filele 12-14 dosar fond).

Ca atare, potrivit studiilor

absolvite, funcția militară a intimatului-reclamant corespunde

funcției civile de inginer mecanic, în baza dispozițiilor nr. crt. 22

din anexa nr. 3 - „Tabel privind echivalarea funcțiilor militare de

logistică și specialitate cu funcții civile" la H.G. nr. 485/2005 privind echivalarea funcțiilor militare din Ministerul

Apărării Naționale cu funcții civile.

Or, se poate constata faptul că

funcția de inginer mecanic nu este prevăzută de art. 70 pct. 3

lit. b) din Regulamentul mai sus menționat.

î

ntr-adevăr,

intimatul-reclamant a fost autorizat de Oficiul Național de Cadastru,

Geodezie și Cartografie să realizeze lucrări de specialitate în

domeniul cadastral (a se vedea fila 17 dosar fond), însă nici în

prevederile Legii nr. 16/2007 și nici în cuprinsul Regulamentului de

organizare și funcționare a Ordinului Geodezilor din România nu se

prevede că profesia de geodez ar putea fi exercitată de persoane care

au fost autorizate să realizeze lucrări de specialitate în domeniul

cadastral.

De asemenea, așa cum a

reținut prima instanță, prin decizia Curții

Constituționale nr. 1150 din 6 noiembrie 2008, Legea nr. 16/2007 a fost

declarată neconstituțională pentru faptul ca a fost

adoptată ca lege organică, fără ca domeniul reglementat

să fie prevăzut de art. 73 din alin. (3) din Constituție.

î

nsă, conform art. 147

din Legea fundamentală, republicată, „dispozițiile din legile

și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente,

constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele

juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții

Constituționale dacă, în acest interval de timp, Parlamentul sau

Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu

dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen,

dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de

drept."

Or, legalitatea actelor

administrative contestate în prezenta cauză se analizează în raport

cu dispozițiile cu forță juridică superioară, în

temeiul și în executarea cărora au fost emise, dispoziții în

vigoare la data emiterii acestor acte, în speță, cele ale Legii nr.

16/2007, care și-au produs efectele până la pronunțarea

instanței constituționale și care au fost suspendate de drept

până la împlinirea termenului de 45 de zile de la data publicării în M.Of.

nr. 832 din 10 decembrie 2008 a deciziei Curții Constituționale nr.

1150/2008.

În plus, chiar în condițiile în

care Legea nr. 16/2007 și-a încetat în prezent efectele, ca urmare a

deciziei Curții Constituționale, înalta Curte reține că

acțiunea intimatului-reclamant este neîntemeiată, în raport cu

dispozițiile anterior individualizate din Regulamentul de organizare

și funcționare a Ordinului Geodezilor din România și de

exercitare a profesiei de geodez.

î

mpotriva acestei decizii a

formulat cerere de revizuire P.A., fondată pe dispozițiile art. 322

pct. 2 C. proc. civ.

S-a motivat cererea prin reiterarea

motivelor de recurs, apreciindu-se că Înalta Curte de Casație și

Justiție a motivat eronat Decizia și nu a soluționat

excepția lipsei capacității de folosință a recurentului

Ordinul Geodezilor, reținând doar că excepția este

nefondată.

Cererea de revizuire este

inadmisibilă și va fi respinsă.

Articolul 322 pct. 2 C. proc. civ.,

prevede că cererea este admisibilă atunci când instanța s-a

pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat

asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.

Prin urmare, revizuirea este o cale

extraordinară de atac, de retractare, art. 322 C. proc. civ., stabilind

expres și limitativ cele 8 motive de revizuire.

Textul art. 322 pct. 2 C. proc. civ.

vizează o serie de inadvertențe dintre obiectul pricinii și ceea

ce a hotărât instanța între ceea ce s-a cerut și ceea ce s-a pronunțat.

S-a invocat faptul că

instanța nu s–a pronunțat asupra unui lucru care s-a cerut și

concret este vorba despre excepția invocată, lipsa

capacității de folosință a recurentului, ori s-a

pronunțat plus petita. Din analiza Deciziei atacate prin această

cerere, reiese fără posibilitate de tăgadă faptul că

instanța supremă a analizat pe larg toate motivele de recurs,

referindu-se la excepția lipsei capacității de

folosință a recurentului pe care a respins-o, apreciind că

acesta – Ordinul Geodezilor este emitentul celor două acte administrative

în litigiu și că a avut calitatea de pârât în prima

instanță.

Înalta Curte de Casație și

Justiție nu s-a pronunțat nici

plus petita

, întrucât nu a

depășit cu nimic cadrul procesual, analizând doar motivele de recurs

invocate și soluționând calea de atac sub toate aspectele conform

art. 304

1

Aspectele mai sus invocate sunt

condiții de admisibilitate ale cererii de revizuire fondate pe prevederile

art. 322 pct. 2 C. proc. civ., pe care însă revizuentul nu le-a

îndeplinit, el reiterând motivele de recurs și indicând un text de lege

din cele 8 articole ale revizuirii care sunt inaplicabile însă în

speță față de condițiile exprese prevăzute de

art. 322 pct. 2 C. proc. civ.

Așa fiind, Înalta Curte de

Casație și Justiție apreciază că cererea de revizuire

formulată de P.A. este inadmisibilă și va fi respinsă.

Respinge cererea de revizuire

formulată de P.A. împotriva deciziei nr. 4944 din 6 noiembrie 2009 a Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ

și fiscal, ca inadmisibilă.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 13 mai 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-02-02
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 477/2010
torului aprobat prin H.G. nr. 485/2005, ofițerii artileriști au ca echivalent în domeniul funcțiilor civile, funcția de inginer mecanic și nu de inginer geodez. Legea nr. 16/2007 privind organizarea și exercitarea profesiei de geodez a fost
ÎCCJ 2009-04-01
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1884/2009
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 31 martie 2008, reclamantul B.F.M. a chemat în judecată Ordinul Geodezilor din România, solicitând anularea actului adm
ÎCCJ 2009-02-27
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1105/2009
anse nr. 102467 din 8 noiembrie 2007, autorizarea sa de către Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie să realizeze lucrări de specialitate în domeniul cadastral - în raport cu prevederile art. 2 din Legea nr. 16/2007, ale art.
ÎCCJ 2009-11-20
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5244/2009
sus menționate. De asemenea, un alt mod de încetare a personalității juridice a unui organism înființat prin act normativ este emiterea, în acest sens, a unui alt act normativ cu aceeași forță juridică. În cauză, însă, nu a fost emis un act
ÎCCJ 2008-12-02
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4455/2008
dosarului în raport de prevederile legale aplicabile incluzând art. 304 1 C. proc. civ., și prin prisma criticilor recurentului reclamant, constată că nu subzistă în cauză motivul de recurs invocat, prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Sursă