ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5244/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința nr. 46/ CA din 16 martie 2009,

Curtea de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis

acțiunea formulată de reclamantul D.E., în contradictoriu cu pârâtul O.G.R., și

a recunoscut reclamantului dreptul de a exercita profesia de geodez și dreptul

de semnătură, prevăzut de Legea nr. 16/2007.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța

de fond a reținut, în esență, că, în baza pregătirii sale profesionale, de

licențiat al Academiei de Înalte Studii Militare, arma artilerie, specialitatea

artilerie și rachete, reclamantul a activat în profesia de cadastrist, de ani

de zile, obținând autorizația seria IS nr. 00011/2002 emisă de O.N.C.G.C. Iași,

a realizat și realizează cu profesionalism și onestitate lucrări de cadastru și

topografie.

De asemenea, reține prima instanță, cum prin

decizia nr. 1150/2008 a Curții Constituționale, Legea nr. 16/2007 privind

organizarea și exercitarea profesiei de geodez a fost declarată neconstituțională,

reclamantul nu mai este

ținut de

prevederile acesteia, fiind îndreptățit să-și continue activitate, în temeiul

autorizației

pe care o deține.

Împotriva acestei sentințe, considerând-o

netemeinică și nelegală, a declarat recurs pârâtul, invocând prevederile art. 304

1

C. proc. civ. În motivarea recursului formulat, pârâtul arată, în esență, că

instanța de

fond a ignorat prevederile art.

2 alin. (l) din Legea nr. 16/2007, care condiționează

exercitarea

profesiei de geodez de absolvirea cu diplomă de studii superioare în domeniul

geodeziei.

Prin întâmpinarea formulată în cauză,

intimatul a invocat excepția lipsei capacității juridice a recurentului,

invocând decizia nr. 1150/2008 a Curții Constituționale, prin care Legea nr. 16/2007

privind organizarea și exercitarea profesiei de geodez a fost declarată

neconstituțională, și susținând că personalitatea juridică a organizației

profesionale recurente a încetat, ca efect al deciziei respective.

Examinând sentința atacată în raport cu

actele și lucrările dosarului,

precum și cu

dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304

1

C.

proc. civ.

, Curtea constată că excepția invocată de intimat este

neîntemeiată iar recursul este fondat, după cum se va arăta în continuare.

I. Î

n ce privește excepția:

Într-adevăr, entitatea recurentă a fost

înființată prin Legea nr. 16/2007 care, la art. 20 alin. (l), prevede că

„Ordinul se înființează în condițiile legii ca organizație profesională,

nonprofit, cu personalitate juridică de drept privat, apolitică, de interes

public, cu patrimoniu și buget proprii, autonomă și independentă. Ordinul are

rolul de a reprezenta și ocroti, la nivel național și internațional, interesele

profesiei de geodez”.

Potrivit prevederilor art. 40 din Decretul nr.

31/1954 privitor la persoanele fizice și persoanele juridice, „Persoana

juridică încetează de a avea ființă prin comasare, divizare sau dizolvare.”

Or, în speță, nu a intervenit nici unul din

cazurile legale de încetare a personalității juridice, mai sus menționate.

De asemenea, un alt mod de încetare a

personalității juridice a unui organism înființat prin act normativ este

emiterea, în acest sens, a unui alt act normativ cu aceeași forță juridică.

În cauză, însă, nu a fost emis un act

normativ cu putere de lege, care să prevadă desființarea O.G.R., iar declararea

ca

neconstituțională a Legii nr. 16/2007 nu

poate produce acest efect.

II.

Pe fond:

Problema de drept cu care reclamantul a

învestit instanța și asupra căreia

s-a

pronunțat instanța de fond prin sentința recurată vizează îndeplinirea de către

acesta, titular al diplomei de studii cu durata de 3 ani, întrucât a urmat

„cursurile

Școlii Militare de Ofițeri Activi de Artilerie, specialitatea

„artilerie”, a condițiilor prevăzute de art. 2 alin. (l) din Legea nr. 16/2007

privind organizarea și exercitarea profesiei de geodez.

Potrivit prevederilor legale susmenționate, „Profesia

de geodez poate fi exercitată de specialiști cu diplomă de studii superioare de

lungă sau de scurtă durată din domeniul geodeziei, recunoscută de statul român,

precum și de cetățenii români care au obținut un astfel de document într-un

stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European, denumiți în

continuare geodezi”.

Prin Decizia nr. 1150 din 6 noiembrie 2008,

Curtea Constituțională a României a admis, însă, excepția de

neconstituționalitate a Legii nr. 16/2007, astfel că, față de prevederile art. 31

alin. (3) din Legea nr. 47/1992, coroborate cu cele ale art. 147 alin. (4) din

Constituția României, acțiunea formulată de reclamant a rămas fără temei

juridic, recursul, pe cale de consecință, urmând să fie admis.

Efectul admiterii excepției de

neconstituționalitate a Legii nr. 16/2007, potrivit dispozițiilor art. 31 alin.

(3) din Legea nr. 47/1992, constă, așadar, în aceea că „Dispozițiile din legile

și ordonanțele în vigoare constatate ca fiind neconstituționale își încetează

efectele juridice la 45 de zile de la publicarea

deciziei Curții Constituționale.

Cum decizia Curții Constituționale se aplică

și speței de față, aceasta are ca efect lipsa cadrului legal ce-i conferea

organizației profesionale recurente atribuțiile de acordare a dreptului de

semnătură și a gradelor de autorizare, privind exercitarea profesiei de geodez

și, implicit, lipsa temeiului juridic al acțiunii formulate de reclamant.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că în mod

greșit prima instanță a admis acțiunea reclamantului și a recunoscut acestuia

dreptul de a exercita profesia de geodez și dreptul de semnătură, în lipsa

cadrului legal prevăzut în acest sens.

Față de cele arătate, va fi respinsă excepția

lipsei capacității juridice a recurentului, va fi admis recursul și modificată

sentința atacată, în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamant.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția lipsei capacității juridice

a recurentului-pârât.

Admite recursul declarat de pârâtul O.G.R.

împotriva sentinței nr. 46/ CA din 16 martie 2009

a Curții de Apel Iași, secția de

contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința atacată, în sensul că

respinge acțiunea formulată de reclamantul D.E.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 20

noiembrie 2009.