ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1381/2008

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1381/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 1058 din

23 martie 2006, Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a admis

acțiunea promovată de reclamanta SC M. SRL București în contradictor cu pârâta

SC P.R. SRL Voluntari pe care, în consecință, a obligat-o să remedieze

defecțiunile intervenite la autoturismul A. și Q., proprietatea reclamantei,

fiind respinsă ca inadmisibilă cererea privind acordarea daunelor cominatorii

solicitate de reclamantă.

Instanța de fond a stabilit

pe baza probelor administrate, că prin contractul de vânzare – cumpărare pe

care părțile l-au încheiat la 21 august 2003, reclamanta a dobândit de la

pârâta vânzătoare un autoturism marca A., Q. pe care aceasta l-a garantat 24 de

luni fără limită de kilometraj cu exceptarea reparațiilor sau pieselor de

schimb necesare în cazul în care defecțiunea nu rezultă dintr-un defect

material sau de fabricație, ci ca o consecință a altor împrejurări.

Întrucât pârâta a refuzat

repararea defecțiunilor după ce autoturismul a fost prezentat la revizie și

care potrivit expertizei se datorau unor reparații necorespunzătoare efectuate

de pârâtă și unor defecțiuni de fabricație iar nu unei exploatări defectuoase a

autoturismului de către reclamantă, acțiunea a fost admisă sub acest aspect.

În temeiul art. 580

3

C. proc. civ., s-a respins, ca inadmisibil, capătul de cerere privind acordarea

daunelor cominatorii formulat de reclamantă.

În contra sentinței a

declarat apel pârâta SC P.R. SRL pentru netemeinicie.

Curtea de Apel București, secția

a VI-a comercială, prin decizia nr. 462 din 19 octombrie 2007, a respins apelul

declarat de pârâtă,

înlăturând criticile formulate cu privire la stabilirea situației de

fapt și aprecierea probei cu expertiza tehnică, arătând că reclamanta a

respectat dispozițiile impuse de pârâtă în ce privește repararea și aducerea

autoturismului la revizie, dar după revizia din 9 noiembrie 2004, autoturismul

s-a blocat iar pârâta a refuzat să-l repare pe motiv că defecțiunea s-ar datora

altor cauze decât cele prevăzute de art. 3 lit. a) din contract, contrar

concluziilor expertizei efectuate în cauză.

Prin aceeași decizie s-a

respins și cererea de aderare la apel promovată de reclamantă, ca tardiv

formulată.

Pârâta SC P.R. SRL a

declarat recurs împotriva deciziei

menționate solicitând modificarea acesteia în sensul

respingerii și a primului capăt al cererii promovată de reclamantă.

Criticile formulate au fost

încadrate de recurentă în motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,

acestea fiind:

- greșita interpretare de

către instanța de apel a prevederilor art. 969 C. civ., raportat la art. 3 alin.

(2) din certificatul de garanție, deoarece, conform celor consemnate în

carnetul de service, a doua revizie tehnică a fost efectuată la 19 mai 2004 la

un rulaj de 32.000 Km, cu 4.000 Km mai mult decât era prevăzut în contractul de

service, situație în care se poate vorbi de o încălcare din partea intimatei a

obligațiilor asumate prin certificatul de garanție;

- dispozițiile art. 3 alin.

(2) conferă dreptul societății recurente de a refuza orice pretenții la

garanție în situația în care reclamanta nu a respectat condiția de a prezenta

autoturismul la revizia obligatorie.

Intimata SC

M. SRL nu a depus

întâmpinare la dosar.

Opinia Înaltei Curți.

Criticile recurentei se

rezumă la interpretarea prevederilor art. 3 alin. (2) din certificatul de

garanție și pe cale de consecință greșita aplicare a prevederilor art. 969 C.

civ.

Potrivit art. 3 alin. (2)

din Certificatul de garanție „Reviziile (Inspecțiile Service) sunt obligatorii

în perioada de garanție și sunt conform carnet service. Neefectuarea

inspecțiilor service conform Service Plan duce la refuzarea completă a

pretenției de garanție”.

Redactarea acestui articol

este clară și neechivocă întrunirea condiției pe care o prevede fiind o

problemă de probă, care excede controlului de legalitate instituit de art. 304

partea introductivă C. proc. civ.

Instanțele, făcând însă o

interpretare sistematică a prevederilor pe care certificatul de garanție le

conține, au constatat incidența în speță a prevederilor art. 3 alin. (1) lit.

a) în sensul că defecțiunile se datorează reparațiilor necorespunzătoare ce au

fost efectuate de persoane care fac parte din rețeaua A., după ce reclamanta a

prezentat autoturismul la revizie conform planificării.

În atare situație, cum nu se

poate reține o nerespectare de către instanța de apel a prevederilor art. 969 C.

civ., a cărui greșită aplicare o invocă recurenta, Înalta Curte va respinge

recursul declarat în raport de prevederile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ.,

ca nefondat, menținând ca legală decizia atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de pârâta SC P.R. SRL Voluntari împotriva deciziei nr. 462

din 19 octombrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 8 aprilie 2008.