ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7842/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Primăria municipiului Craiova, prin

primar a emis dispoziția nr. 63710 din 12 decembrie 2006 a fost respinsă

cererea formulată de petentele D.M. și D.C.E., privind restituirea în natură a

terenului în suprafață de 879 mp, situat în Craiova, cu motivarea că este

ocupat de un bloc și utilități publice și a fost propusă acordarea de

despăgubiri, în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005, pentru teren și

construcția demolată.

Contestația formulată împotriva

acestei dispoziții de contestatoarele D.M. și C.M.D. a fost respinsă, prin

sentința nr. 441 din 16 mai 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția civilă.

Apelul declarat de contestatoare

împotriva sentinței tribunalului a fost respins, prin decizia nr. 841 din 31

octombrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția civilă.

Confirmând soluția instanței de

fond, curtea de apel a reținut că imobilul a fost trecut abuziv în proprietatea

statului, fiind naționalizat prin Decretul nr. 92/1950 și că terenul în

suprafață de 879 mp nu poate fi restituit în natură, deoarece este afectat în

totalitate de utilități publice.

Împotriva susmenționatei decizii au

declarat recurs contestatoarele, încadrându-l în prevederile art. 304 pct. 6,

7, 8 și 9 C. proc. civ. și susținând, în esență, că era necesară efectuarea

unei expertize tehnice pentru stabilirea contravalorii construcțiilor vechi, că

în spatele blocului 17 D există teren liber care putea fi restituit în natură

și că, eventual, exista și posibilitatea acordării unui alt teren, în

compensare.

Recursul este nefondat.

La instanța de fond a fost efectuată

o expertiză tehnică, de către expertul C.A., prin care s-a concluzionat că

terenul în suprafață de 879 mp, ce formează obiectul litigiului este afectat

integral de utilități publice, fiind ocupat de blocul 17 D, zona de protecție a

blocului, utilități aferente, trotuar și carosabil, situație în care, în mod

corect au stabilit instanțele că nu există posibilitatea restituirii lui în

natură.

Decizia curții de apel, prin care a

fost confirmată soluția primei instanțe este în concordanță cu prevederile art.

10 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, conform cărora pentru terenurile ocupate de

construcții noi, autorizate, precum și de alte amenajări de utilitate publică,

măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent.

Eventuala oferire a unui alt teren

în compensare poate fi dispusă de unitatea deținătoare numai în măsura în care

ar avea la dispoziție un atare teren.

Întrucât obiectul contestației l-a

constituit numai terenul, iar nu și construcția demolată nu putea fi dispusă

efectuarea unei expertize tehnice având ca obiectiv stabilirea valorii

construcției.

În consecință, recursul urmează a fi

respins, ca nefondat, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul

declarat de reclamantele C.M.D. și D.M. împotriva deciziei nr. 841 din 31

octombrie 2007 a Curții de Apel Craiova, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 decembrie

2008.