ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4987/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1 din 13 ianuarie 2004

Tribunalul Dolj a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul A.C., a

anulat dispoziția nr. 4392 din 6 martie 2003 emisă de pârâta Primăria

municipiului Craiova și a dispus restituirea în natură a suprafeței de 400 mp

situată în Craiova, conform schiței anexă la raportul de expertiză întocmit de

expertul ing. D.D.

S-a dispus și acordarea de măsuri reparatorii prin

echivalent sub formă de despăgubiri bănești, până la valoarea de 1.668.876

lei/mp pentru suprafața de 269 mp situată la aceeași adresă.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut

următoarele:

În motivarea contestației formulate de reclamant, la

data de 4 aprilie 2003, împotriva dispoziției nr. 4392 din 6 martie 2003, s-a

arătat că în mod greșit s-a respins cererea sa de retrocedare în natură a

imobilului situat în Craiova, în suprafață de 669 mp, deoarece suprafața este

liberă, nefiind afectată de lucrări de investiții.

Din analiza probelor administrate în cauză, a

rezultat că terenul în litigiu a făcut obiectul exproprierii în baza Decretului

nr. 441/1982, conform procesului-verbal de preluare din 22 februarie 1983,teren

dobândit de autorii reclamantului prin contractul de vânzare-cumpărare nr.

4175/1931.

Din raportul de expertiză tehnică rezultă că din

suprafața de 669 mp, doar 400 mp reprezintă teren neocupat, astfel că,

restituirea acesteia este posibilă în natură, în raport de dispozițiile art. 1

alin. (1) și art. 9 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.

Pentru diferența de 269 mp, care este afectată de

construcții și utilități potrivit art. 1 alin. (2) și art. 24 alin. (1) din

Legea nr. 10/2001 se va dispune acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent

sub forma de despăgubiri bănești până la valoarea de 1.663.876 lei/mp stabilită

prin raportul de expertiză.

Prin decizia nr. 525 din 21 iunie 2006, pronunțată de

Curtea de Apel Craiova, s-a admis apelul declarat de reclamant împotriva

hotărârii instanței de fond pe care a schimbat-o în sensul că, s-a dispus

restituirea în natură a suprafeței de 419 mp situată în Craiova, identificată

prin punctele a, b, c, d, e, e și i, i", j, k, l, m, în schița anexă la

suplimentul raportului de expertiză.

Prin aceeași hotărâre s-a constatat că pentru

diferența de 250 mp teren nerestituit, reclamantul este îndreptățit la măsuri

reparatorii prin echivalent, s-au menținut restul dispozițiilor și s-au respins

apelurile declarate de Primăria municipiului Craiova și Consiliul Local

Craiova.

În motivarea hotărârii instanța de apel a reținut

următoarele:

Cu privire la apelul reclamantului s-a reținut că

reclamantul este persoană îndreptățită în sensul art. 4 alin. (2) din Legea nr.

10/2001, că în urma unei cercetări locale, porțiunea de 19 mp solicitată a fi

restituită în natură de reclamant, este liberă și că poate fi restituită în

natură, modificându-se astfel

și suprafața pentru care este îndreptățit la

măsuri reparatorii prin echivalent, respectiv la 250 mp de la 260 mp.

Cu privire la apelurile declarate de pârâți s-a

reținut că sunt nefondate, criticile acestora cu referire la greșita aplicare a

dispozițiilor Legii nr. 10/2001 privind restituirea în natură a terenului,

deoarece este ocupat de investiții, alei carosabile și parcare amenajată.

Astfel, în urma cercetării locale, s-a constatat că

terenul dispus a se restitui este liber, neafectat de construcții, nu este

străbătut de canale subterane, rețele de termoficare și cabluri telefonice și

că este posibilă restituirea în natură a suprafeței de 419 mp.

Împotriva deciziei pronunțate de instanța de apel,

pârâta Primăria municipiului Craiova și Consiliul Local al municipiului

Craiova, au declarat recurs criticând hotărârea pentru nelegalitate pentru

următoarele considerente:

Instanța de apel nu s-a pronunțat pe excepția lipsei

calității procesuale pasive a Primăriei municipiului Craiova, că pentru

suprafața de teren restituită reclamantului nu există acte de proprietate și că

terenul restituit în natură, nu este liber.

Ca urmare, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.

11 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, deoarece, lucrările pentru care s-a dispus

exproprierea, ocupă funcțional întreg terenul afectat.

La data de 15 ianuarie 2007, A.A. a formulat cerere

de intervenție în interesul recurenților pe care însă nu a semnat-o.

Recursul va fi respins ca nefondat iar cererea de

intervenție accesorie va fi anulată, pentru următoarele considerente:

Cu privire la recursul declarat de pârâți:

Referitor la excepția lipsei calității procesuale

pasive a Primăriei municipiului Craiova se constată, că aceasta nu este

întemeiată, calitatea rezultând din chiar obiectul cererii deduse judecății.

Astfel, prin cererea introductivă reclamantul a solicitat instanței, anularea

dispoziției nr. 4392 din 6 martie 2003, emisă de pârâta Primăria municipiului

Craiova, în procedura administrativă prevăzută în mod obligatoriu de Legea nr.

10/2001. Cum decizia contestată este emisă chiar de pârâtă, aceasta are

calitate procesuală pasivă fiind deținătoarea terenului revendicat.

Pe fondul cauzei, criticile nu sunt fondate, instanța

de apel în mod corect a apreciat în urma probelor administrate (raportul de

expertiză și cercetarea la fața locului) că sunt aplicabile dispozițiile Legii

nr. 10/2001, suprafața de 419 mp fiind liberă de construcții, și putând fi

restituită în natură reclamantului.

Din raportul de expertiză tehnică efectuat de

expertul tehnic D.D., rezultă că suprafața de 400 mp este liberă de construcții

fiind afectată unui spațiu verde și unei grădini, (fila 27 - dosar fond).

Din procesul-verbal încheiat la 30 mai 2006, cu

ocazia cercetării la fața locului (fila 22 dosar apel) rezultă că suprafața de

19 mp este de asemenea liberă, fiind acoperită cu arbuști, dar în viitor

aceasta ar putea fi blocată dacă pârâții i-ar da o altă destinație.

Drept urmare, hotărârea instanței de apel de a se

restitui în natură suprafața de 419 mp este legală, pentru această suprafață

nefiind aplicabile dispozițiile art. 11 alin. (4) din Legea nr. 10 /2001

privind acordarea de măsuri reparatorii sub formă de despăgubiri.

Cu privire la cererea de intervenție accesorie

aceasta va fi anulata în raport de dispozițiile art. 133 C. proc. civ.,

deoarece, intervenientul deși citat cu mențiunea de a se prezenta pentru a

semna cererea, nu a înțeles să îndeplinească această obligație (fila 55, dosar

recurs).

Față de cele arătate, recursul declarat de pârâți, în

raport de dispozițiile art. 312 C. proc. civ., va fi respins ca nefondat, iar

cererea de intervenție accesorie va fi anulată.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca

nefondat recursul declarat de pârâții Primăria municipiului Craiova și

Consiliul Local al municipiului Craiova împotriva deciziei nr. 525 din 21 iunie

2006 a Curții de Apel Craiova.

Anulează cererea de intervenție

formulată de A.A.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 15 iunie 2007.