ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 637/2008

Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Galați, reclamanta SC E.E.B. SRL Galați, prin lichidator judiciar D.S., a solicitat anularea Deciziei nr. 122 din 17 iulie 2006 emisă de pârâtul M.F.P. - A.N.A.F. Prin sentința civilă nr. 11 din 30 ianuarie 2007, Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal,a a anulat ca netimbrată acțiunea reclamantei, reținând că i-a fost pusă în vedere achitarea taxei judiciare în cuantumul legal datorat. Împotriva sentinței sus menționate a declarat recurs SC E.E.B. SRL Galați, prin lichidator judiciar D.S., motivând că potrivit Legii nr. 85/2006, privind procedura insolvenței, acțiunile formulate de lichidatorul judiciar sunt scutite de plata taxei de timbru.

Prin Decizia nr. 2528 din 16 mai 2007, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a anulat recursul declarat de SC E.E.B. SRL Galați prin lichidator judiciar D.S. împotriva sentinței civile nr. 11 din 30 ianuarie 2007 a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat. Pentru a pronunța această soluție, Înalta Curte a constatat neîndeplinirea de către recurentă a obligației de plată anticipată a taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar. S-a apreciat de către instanță că obiectul cererii reclamantei - intimate nu se încadrează printre acțiunile scutite de la plata taxelor de timbru, conform dispozițiilor art. 77 din Legea nr. 85/2006, fiind vorba de obligații bugetare stabilite prin procesul - verbal încheiat de Garda Financiară Centrală.

Împotriva deciziei sus-menționate a formulat contestație în anulare SC E.E.B. SRL Galați prin lichidator judiciar D.S. Invocând în drept, ca temei legal al contestației în anulare formulate, prevederile art. 318 teza a I-a C. proc. civ., contestatoarea recurentă și-a motivat calea de atac promovată, arătând că, în opinia sa, motivarea instanței în sensul de a dispune obligarea sa la plata taxei de timbru nu corespunde prevederilor legale incidente. Contestatoarea consideră că dispozițiile art. 77 din Legea insolvenței nr. 85/2006, nu prevăd nici o excepție privind scutirea de la plata taxei de timbru, stipulând că toate acțiunile introduse de lichidatorul judiciar în aplicarea dispozițiilor respectivei legi, sunt scutite de taxa de timbru.

Astfel, apreciază contestatoarea, creanța bugetară stabilită și contestată în cauza de față se încadrează în categoria acțiunilor ce se cer a fi formulate de lichidatorul judiciar, în cadrul atribuțiilor ce-i sunt conferite prin Legea nr. 85/2006, fiind în consecință scutite de plata taxei de timbru, contrar celor reținute de Înalta Curte prin decizia atacată, urmare a unei greșeli materiale, în sensul prevăzut de art. 318 teza a I-a C. proc. civ. Înalta Curte, examinând prezenta contestație în anulare, întemeiată pe prevederile art. 318 teza a I-a C. proc. civ., în raport de conținutul deciziei atacate și de prevederile legale incidente, reține că nu este întemeiată, în considerarea celor în continuare arătate.

Contestația în anulare, cale extraordinară de atac, de retractare, este deschisă exclusiv pentru situațiile prevăzute în art. 317 C. proc. civ. (necompetență sau vicii vizând procedura citării) și art. 318 C. proc. civ. (greșeală materială sau nepronunțarea asupra unui motiv de recurs), iar nu pentru greșita aplicare și apreciere a probelor, sau a legii incidente, care sunt motive de reformare a hotărârii, posibil a fi invocate numai pe calea recursului, nu și în cadrul contestației în anulare. După cum s-a consacrat în doctrină dar și în jurisprudența în materie, în sensul textului de lege sus citat „greșeala materială” semnifică acea greșeală de procedură pe care instanța o comite prin confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale, ce determină soluția pronunțată, dar nu și greșelile de judecată, de apreciere a probelor sau de interpretare a dispozițiilor legale.

În raport de cele învederate rezultă cu evidență că în cauza de față nu se poate vorbi de o greșeală materială comisă de instanța de recurs câtă vreme soluția pronunțată de aceasta a fost rezultatul unei interpretări a prevederilor legale incidente, astfel după cum s-a și motivat, în concret, prevederi pe baza cărora instanța de recurs, stabilind natura juridică a cauzei a determinat și taxa de timbru legal datorată. Față de cele arătate rezultă că nu poate fi primită contestația în anulare, pe temeiul legal invocat, astfel că în baza art. 320 C. proc. civ., va fi respinsă ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge contestația în anulare formulată de SC E.E.B. SRL Galați, prin lichidator judiciar D.S., împotriva Deciziei nr. 2528 din 16 mai 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca neîntemeiată. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 19 februarie 2008.