ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 639/2008
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 639/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursurilor de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin decizia nr. 65 din 7 aprilie 2005, C.C. a
constatat că ajutoarele de stat pentru restructurare acordate SC A. SA Arad în
baza prevederilor H.G. nr. 874/2000 privind transferul acțiunilor deținute de
stat la această societate, din administrarea F.P.S. în administrarea M.F.P.,
respectiv în baza Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea
privatizării, cu modificările și completările ulterioare, sunt ilegale.
De asemenea, a constatat că
ajutoarele de stat acordate aceleiași societăți, în sumă totală de
280.643.806.604 lei, sunt incompatibile cu un mediu concurențial normal și se
interzice acordarea lor.
Conform art. 17 și art. 18
din Legea nr. 143/1999, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul a
dispus recuperarea de către A.V.A.S. și respectiv, M.F.P. a ajutorului acordat SC
A. SA Arad, anterior emiterii deciziei, în cuantum de 131.837.274.180 lei, plus
dobânzile aferente, precum și a valorii ajutorului de stat acordat efectiv în
baza Legii nr. 137/2002, plus dobânzile aferente.
În sfârșit, s-a prevăzut că
ajutorul de stat care va fi recuperat, va include dobânzi calculate de la data
la care ajutorul a fost pus la dispoziția beneficiarului, iar nivelul ratei
dobânzii ce se va lua în calcul, se stabilește în funcție de nivelul ratei
dobânzii de referință a B.N.R., din prima zi lucrătoare a anului pentru dobânda
cuvenită pe semestrul I al anului și cea din prima zi lucrătoare a lunii iulie,
pentru dobânda cuvenită pe semestrul II al anului.
Legalitatea acestui act administrativ
de autoritate a fost contestată de SC A. SA Arad în cadrul acțiunilor în
anulare formulate la data de 9 mai 2005, în Dosarul nr. 1566/2005 și la data de
10 mai 2005, în Dosarul nr. 1602/2005, ambele ale Curții de Apel București, secția
a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în contradictoriu cu C.C., A.V.A.S.
și M.F.P.
Ulterior, cele două acțiunii
au fost conexate în cadrul primului dosar înregistrat, prin încheierea din 25
iunie 2005 pronunțată în dosarul nr. 1602/2005.
La data de 10 mai 2006, SC A.C.
SRL Arad a formulat în cauză o cerere de intervenție accesorie, în interesul
reclamantei și în interes propriu solicitând:
- în principal, admiterea
acțiunii formulată de reclamanta SC A. SA Arad și anularea deciziei nr. 65 din
7 aprilie 2005 a C.C., ca nelegală,
- în subsidiar, în situația
în care acțiunea principală va fi respinsă iar reclamanta va cădea în
pretenții, să se dispună conform art. 1337 C. civ., obligarea pârâtei A.V.A.S.
– în calitate de vânzător - garant pentru evicțiune – la plata sumei de
280.643.806.604 lei (28.064.380,66 RON), reprezentând ajutorul de stat
incompatibil cu mediul concurențial, acordat societății reclamante anterior
privatizării.
Prin încheierea din 19
septembrie 2006, instanța sesizată a admis în principiu cererea de intervenție
formulată în interesul reclamantei, motivând că intervenienta justifică un
interes în calitatea sa de acționar la societatea reclamantei și urmărește să
evite astfel, un eventual prejudiciu în viitor, generat de actele atacate.
Prin sentința civilă nr. 655
din 28 februarie 2007, aceeași instanță a respins acțiunea introdusă de
reclamanta SC A. SA Arad în contradictoriu cu C.C., A.V.A.S., M.F.P. și
intervenienta SC A.C. SRL Arad, ca neîntemeiată.
În esență, instanța a
reținut că deși nu au produs o distorsionare a concurenței pe piață, ajutoarele
de stat acordate reclamantei prin H.G. nr. 874/2000 și respectiv în baza
dispozițiilor Legii nr. 137/2002 nu au fost notificate C.C. pentru a putea
decide autorizarea sau interzicerea acordării lor.
Pe de altă parte, faptul
abrogării ulterioare a Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat este lipsit
de relevanță asupra soluției ce urmează a fi pronunțată în cauză, deoarece
îndeplinirea condițiilor de fond cu privire la legalitatea ajutorului de stat
se apreciază în raport cu data acordării lui, când legea era în vigoare, iar
îndeplinirea condițiilor de formă se stabilește în raport cu data notificării C.C.,
când de asemenea legea respectivă era în vigoare.
Împotriva sentinței au
declarat recurs reclamanta SC A. SA Arad și intervenienta SC A.C. SRL Arad.
În cadrul unei critici
comune ce se regăsește în ambele recursuri, societățile comerciale recurente au
invocat lipsa de motivare a hotărârii.
Recurenta-reclamantă a
susținut că prima instanță nu s-a pronunțat asupra tuturor apărărilor formulate
în cuprinsul acțiunii introductive și pe parcursul judecății, omițând să arate
motivele pentru care acestea au fost înlăturate și nesocotind astfel
dispozițiile art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
În opinia recurentei
interveniente, Curtea de Apel a tratat cu o nepermisă superficialitate cererea
sa de intervenție accesorie, prin omisiunea de examina câtuși de puțin efectele
produse de privatizarea integrală a SC A. SA Arad asupra obligațiilor fiscale
ale acestui agent economic.
Recursurile sunt fondate
pentru considerentele ce vor fi dezvoltate în cele ce urmează.
Așa cum s-a arătat deja, cu
prilejul expunerii rezumative a lucrărilor din dosar, reclamanta SC A. SA Arad
a investit Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ
și fiscal, cu două acțiuni pentru anularea aceluiași act administrativ
unilateral, anume Decizia nr. 65 din 7 aprilie 2005 emisă de C.C., ca nelegală.
Ca efect al admiterii
excepției de litispendență, în temeiul art. 163 C. proc. civ., instanța
sesizată a dispus conexarea celor două pricini și atașarea dosarului nr. 1602/2005
la dosarul în 1566/2005, prin încheierea din 28 iunie 2005.
La data de 10 mai 2006, SC A.C.
SRL Arad a formulat în cauză o cerere de intervenție, solicitând în principal,
admiterea acțiunii introdusă de reclamanta SC A. SA Arad și anularea Deciziei nr.
65/2005 emisă de C.C., ca nelegală, iar în subsidiar, obligarea pârâtei A.V.A.S.
în calitate de vânzător - garant pentru evicțiune, la plata sumei de
280.643.806.604 lei, reprezentând ajutorul de stat incompatibil cu mediul
concurențial, acordat reclamantei.
Această cerere de
intervenție a fost admisă în principiu și parțial prin încheierea din 19 iunie
2006.
Prin sentința civilă nr. 655
din 28 februarie 2007, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamante SC A. SA în
contradictoriu cu cei 3 pârâți și cu intervenienta SC A.C. SRL Arad ca
neîntemeiată.
Hotărârea este însă, lovită
de nulitate din moment ce instanța de fond a emis să examineze și să se
pronunțe asupra celei de a doua acțiuni principale introdusă de reclamantă,
precum și asupra cererii de intervenție accesorie formulată de SC A.C. SRL
Arad, a cărei existentă nici măcar nu a fost menționată în considerentele
hotărârii.
Ori, potrivit dispozițiilor art.
129 alin. (6) C. proc. civ., în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai
asupra obiectului cererii deduse judecății.
Pe de altă parte, curtea de
apel a nesocotit prevederile art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. devreme ce
nu a examinat unele apărări formulate de reclamantă și intervenientă, între
care trebuie amintită în primul rând, excepția de necompetență materială a C.C.
de a anula înlesnirile la plată acordate prin hotărâre guvernamentală și în
baza unei legi organice.
În cuprinsul hotărârii nu au
fost arătate, motivele de fapt și de drept pentru care s-au înlăturat apărările
respective.
Apreciind că în condițiile
date, sentința atacată este lipsită de temei legal și ținând seama de
prevederile art. 313 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va
admite recursul, dispunând casarea hotărârii cu trimiterea cauzei spre
rejudecare aceleiași Curți de Apel.
Cu prilejul rejudecării,
instanța de trimitere va analiza, sub forma unor apărări de fond și celelalte
susțineri ale recurentelor din motive de casare scrise, a căror examinare în
această fază procesuală, devine inutilă față de rezolvarea dată recursurilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile declarate de SC A. SA Arad și de SC A.C. SRL
Arad împotriva sentinței civile nr. 655 din 28 februarie 2007 a Curții de Apel
București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința atacată și
trimite cauza aceleiași instanțe spre rejudecare.
Pronunțată, în ședință
publică, astăzi 19 februarie 2008