ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1938/2007

Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia nr. 4019 din 15 noiembrie 2006, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis recursurile declarate de Ministerul Apărării Naționale și A.N.V.R., împotriva sentinței civile nr. 327 din 14 februarie 2006 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, modificând sentința atacată în sensul respingerii acțiunii reclamantului P.N., ca neîntemeiată. S-a reținut că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală, obligând autoritatea emitentă a adeverințelor, Ministerul Apărării, să emită un alt înscris în care să fie consemnate perioade care nu se află în evidențele acestei autorități și că s-au acordat reclamantului drepturi peste termenul limită prevăzut de lege.

S-a mai constatat că Ministerul Apărării nu poate fi obligat să elibereze un înscris care să ateste o situație necunoscută de această parte, iar asociația pârâtă nu are în atribuții calcularea sporului solicitat a fi comunicat casei de pensii. Împotriva deciziei pronunțate de instanța de recurs a formulat contestație în anulare recurentul P.N., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate. În contestația în anulare formulată se arată că recursurile declarate de Ministerul Apărării și A.N.V.R. sunt tardive și ar fi trebuit respinse. Totodată, se învederează că instanța de recurs nu a analizat întâmpinarea depusă de reclamant la data de 22 octombrie 2006 și se solicită obligarea recurentelor să anuleze adeverințele eliberate, urmând a fi obligate să elibereze alte documente în care să fie incluse și perioadele recunoscute prin sentința pronunțată de instanța de fond.

Contestația în anulare formulată în cauza de față este nefondată, pentru motivele ce se vor arăta în continuare. Cale de atac extraordinară, de retractare, contestația în anulare poate fi exercitată numai împotriva hotărârilor irevocabile, pentru două motive, prevăzute de art. 317 C. proc. civ.: 1. când procedura de citare a părții pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii și 2. când hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență. Ori, în cauză se observă că nu se evocă nici unul din aceste motive, contestatorul prezentând o serie de alte aspecte referitoare la soluționarea pricinii, care nu se regăsesc printre motivele pentru care se poate exercita această cale extraordinară de atac.

Ca urmare, contestația în anulare formulată urmează a fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondată, contestația în anulare formulată împotriva deciziei nr. 4019 din 15 noiembrie 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, de P.N. Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 aprilie 2007.