ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3846/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Numiții D.I., G.C., H.I., L.A. și C.G. au formulat

cerere de revizuire a sentinței civile nr. 1627 din 10 octombrie 2005 pronunțată

de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și

fiscal, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 1522 din 2 mai 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

În motivarea cererii s-a

arătat că, după pronunțarea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare,

care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința

părților, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 322 pct. 5 C. proc. civ., iar prin aceste înscrisuri se dovedește că sunt întrunite toate cerințele pentru

obținerea pensiei de serviciu.

Revizuienții au solicitat admiterea

cererii de revizuire, schimbarea în parte a hotărârii, iar pe fond admiterea

cererii și obligarea M.E.C. la eliberarea adeverinței tip pentru obținerea

pensiei de serviciu.

Numiții S.G. și Z.P. au

formulat cerere de intervenție în interes propriu, care a fost admisă în

principiu de Instanță.

Numitul S.G. a formulat,

separat și o cerere de revizuire împotriva aceleiași sentințe civile.

Prin sentința civilă nr. 886

din 27 martie 2007, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios

administrativ și fiscal, a respins ca inadmisibile cererile de revizuire și

cererile de intervenție în interes propriu.

Pentru a pronunța astfel, Instanța

de Fond a reținut că cererile de revizuire cât și cele de intervenție în

interes propriu sunt inadmisibile întrucât nu sunt îndeplinite dispozițiile art.

322 pct. 5 C. proc. civ.

S-a motivat sentința în

sensul că înscrisurile doveditoare invocate de părți nu există ca acte noi

astfel cum prevăd dispozițiile legale în materie, în speță, de fapt

reiterându-se motive de recurs.

Recursul este nefondat și va

fi respins pentru următoarele considerente.

Examinând actele și

lucrările dosarului în raport de dispozițiile art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Conform sentinței civile nr.

1627/2005, s-au respins ca nefondate cererile formulate de cei 5 revizuenți și

de către intervenienții în interes propriu. Prin aceste cereri s-a solicitat

obligarea M.E.C. la eliberarea adeverinței tip privind sistemul de pensionare a

membrilor personalului diplomatic și consular.

Împotriva acestei revizuiri

s-a declarat recurs, recursurile fiind respinse prin Decizia Înaltei Curți de

Casație și Justiție nr. 1522/2006.

Art. 326 C. proc. civ. prevede că dezbaterile asupra cererii de revizuire sunt limitate la admisibilitatea

revizuirii și la faptul pe care se întemeiază.

Prin Decizia Înaltei Curți

de Casație și Justiție, sentința Curții de Apel București nr. 1627/2005, a

rămas definitivă, ea nemaiputând fi revizuită întrucât nu sunt îndeplinite

condițiile prevăzute de art. 322 pct. 5 C. proc. civ.

Actele pe care se întemeiază

cererea de revizuire, nu se încadrează în cele prevăzute de art. 322 pct. 5,

nedovedindu-se că au fost reținute de partea potrivnică, ori că nu s-au putut

prezenta dintr-o împrejurare mai presus de voința părților.

Astfel, înscrisurile în

litigiu care nu au fost prezentate la data pronunțării hotărârii atacate prin

revizuire nu existau în posesia M.E.C., și chiar dacă ar fi fost prezentate ca

înscrisuri noi, nu sunt doveditoare pentru susținerea cererii.

Corect s-a reținut de Instanța

fondului că înscrisurile anexate la cererea de revizuire nu privesc fondul

cauzei și nici obiectul revizuirii.

Pentru toți revizuenții nu

au fost dovedite împrejurări mai presus de voința părților care i-au împiedicat

să solicite și să obțină probe (înscrisuri, relații) înainte de soluționarea

definitivă și irevocabilă a cererii de chemare în judecată.

Față de aceste considerente

și de prevederile exprese ale art. 322 pct. 5 C. proc. civ. pe care s-a întemeiat cererea, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că sentința civilă nr. 886/2007

este legală și temeinică, motiv pentru care se va respinge recursul declarat de

A.A., C.G., D.I., G.C., H.I., L.A., S.G. și Z.P., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de A.A., C.G., D.I., G.C., H.I., L.A., S.G. și Z.P. împotriva sentinței civile nr.

886 din 27 martie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 11 octombrie 2007.