ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 440/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Tribunalul București, secția a IX-a de contencios

administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 550 din 28 septembrie 2007 a

admis excepția necompetenței materiale invocată de pârâtă și a declinat în

favoarea Curții de Apel București competența de soluționare a acțiunii

formulată de reclamanta B.F., în contradictoriu cu pârâtele C.S.E.P.H.A. și C.L.E.P.H.A.

a C.L. sector 6, București, având ca obiect anularea certificatului de

încadrare în grad de handicap din 4 aprilie 2007 și a Deciziei nr. 3199 din 4

mai 2007, emise de pârâte.

Judecând în fond cauza în

primă instanță, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios

administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 2018 din 2 iulie 2008 a

respins acțiunea, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această

soluție, instanța a reținut că diagnosticul reclamantei, diabet zaharat tip I

dezechilibrat și complicat cu polineuropatie diabetică senzitivă notorie, A.O.

miopie mică, retinopatie diabetică neprotiferativă VA/02 - 1/CC, nu prezintă niciuna

dintre complicațiile sau deficiențele indicate în anexa 1 pct. 2, afecțiuni de

nutriție din Ordinul nr. 726/2002, de natură a atrage încadrarea acesteia în

gradul 2 de handicap, cu deficiență accentuată.

Instanța a înlăturat, ca

neconcludente, susținerile reclamantei, potrivit cărora boala de care suferă nu

poate avea decât o evoluție defavorabilă, deoarece scopul tratamentelor este

tocmai de a limita efectele bolii, iar articolele de pe internet depuse de

reclamantă în sprijinul cererii sale nu pot prevala față de actele medicale

depuse la dosar și față de prevederile legale menționate.

Împotriva sentinței

pronunțată de instanța de fond a declarat recurs, în termenul legal, reclamanta

B.F. care a invocat prevederile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ., dar a

susținut, în esență, că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală și

netemeinică, confirmând actele medicale atacare care au stabilit un grad de

handicap greșit.

A.N.P.H. a formulat

întâmpinare prin care a cerut respingerea recursului, susținând că soluția

instanței de fond este legală și temeinică.

Recursul este nefondat.

Într-adevăr, prin Decizia nr.

3199 din 9 aprilie  2007 Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu

Handicap pentru Adulți din cadrul Autorității Naționale pentru Persoanele cu

Handicap, a încadrat-o pe recurenta-reclamantă în gradul de handicap mediu

pentru diagnosticul de diabet zaharat 1 dezechilibrat și complicat cu

polineuropatie diabetică senzitivo - motorie, A.O. miopie, retinopatie

diabetică neproliferată cu VA/02 – 1/CC.

Recurenta - reclamantă, în

acțiunea formulată, precum și în motivele de recurs, a susținut că potrivit

diagnosticului bolii de care suferă, gradul de handicap este accentuat, nu doar

mediu cum a fost stabilit de Comisie.

Instanța de fond a reținut

în mod corect că, potrivit Ordinului nr. 726/2002 în vigoare la data emiterii

deciziei atacate, Anexa !, pct. 2, alineatul „Afecțiuni de nutriție”, este

prevăzut în mod expres că numai diabetul zaharat de maturitate complicat cu

micro sau macro angiopatii însoțite de deficiențe accentuate și grave,

justifică încadrarea în gradul de handicap accentuat sau grav, în funcție de

intensitatea deficienței vizuale, locomotorii sau renale cronice, deficiente pe

care recurenta-reclamantă nu le-a probat cu acte medicale.

Astfel fiind, rezultă că

soluția instanței de fond este legală și temeinică, urmând ca recursul să fie

respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de reclamanta B.F. împotriva sentinței civile nr. 2018 din 2 iulie 2008 a

Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și

fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 29 ianuarie 2009.