ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 418/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 418/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel București,
secția a V-a comercială, prin sentința comercială nr. 124 din 30 mai 2007, a
admis excepția tardivității, invocată de intimata creditoare A.P.V.A.S. cu
sediul social în București și în consecință a respins, ca tardiv introdusă,
contestația la executarea silită formulată de contestatorul-debitor I.C.D.P.
PITEȘTI - MĂRĂCINENI cu sediul social în comuna Mărăcineni, județul Argeș,
împotriva popririi înființată de intimatul creditor A.V.A.S. prin Ordinul nr. 1261/2006
asupra conturilor debitorului, deschise la terțul poprit, T.M. Pitești și cu
intimata chemată în garanție C.A.S. Argeș, cu sediul social în municipiul
Pitești județul Argeș.
În fundamentarea acestei
soluții instanța de fond a reținut că debitorul a solicitat, prin cererea de
chemare în judecată, anularea, parțială, a Ordinului nr. 1262/2006 al
Vicepreședintelui A.V.A.S., repunerea în situația anterioară, în sensul
restituirii sumei de 4.064,80 dolari S.U.A., încasate de creditoarea A.V.A.S.,
prin intermediul popririi înființate de Ordinul arătat, recunoașterea dreptului
pretins și obligarea creditoarei la emiterea Ordinului de acordare a înlesnirii
la plata obligațiilor fiscale, în privința cărora, prin lege, s-a reglementat
scutirea de la plată, în favoarea sa.
În motivarea cererii, debitorul
a arătat că Ordinul atacat, a fost emis în vederea recuperării creanței fiscale
cesionate A.V.A.S. de la F.N.U.A.S.S., în temeiul O.U.G. nr. 95/2003, cesiunea
fiind realizată la valoarea nominală a acesteia, de 3.973.431.769 lei,
reprezentând contribuția datorată de Institut, acestui fond, până la data de 30
iunie 2003.
Contrar dispozițiilor art. 2
alin. (2) din O.U.G. nr. 95/2003, prin care se instituie o derogare de la
regula consolidării, în dolari, a creanțelor preluate de A.V.A.S. (regulă
prevăzută la art. 21 din O.U.G. nr. 51/1998 republicată), totuși A.V.A.S. a
consolidat această creanță, la valoarea de 117.927,54 dolari S.U.A. și a făcut
comunicarea titlului executoriu, constând în înștiințarea de plată, emis de C.A.S.
Argeș, prin adresa nr. T/316 din 25 noiembrie 2003.
Referitor la următorul capăt
de cerere, contestatorul a solicitat ca, admițând cererea formulată la punctul
descris anterior, să se dispună restituirea de către A.V.A.S., a sumei de
4.064,80 dolari S.U.A.
La cel de al treilea capăt
de cerere a mai fost solicitat recunoașterea dreptului pretins și obligarea A.V.A.S.
la emiterea Ordinului de acordare a înlesnirii la plata obligațiilor fiscale în
privința cărora, prin lege, s-a reglementat scutirea de la plată în favoarea
Institutului.
Creditorul A.V.A.S., prin
completarea la întâmpinare, a invocat excepția de ordine publică a tardivității
contestației la executare.
S-a apreciat, că în speță,
este vorba de o contestație la executare silită și nu contestație la titlu, în
condițiile în care, debitorul nu a formulat contestație la înștiințarea de
plată, ce i-a fost comunicată, de creditorul inițial C.A.S., la data de 14
noiembrie 2003.
Creanța în sumă de
3.973.431,769 lei a devenit certă, lichidă și exigibilă, a fost preluată de A.V.A.S.
prin Protocolul nr. 37 din 17 noiembrie 2003, ea constituind titlul executoriu
al noii creditoare și nu înștiințare de plată emisă de primul creditor.
Debitorul nu s-a adresat
organelor competente abilitate și nu a îndeplinit formalitățile impuse de lege,
în anumite termene, pentru a putea beneficia de înlesnirile la plata
obligațiilor fiscale, inclusiv a creanței în litigiu, care, nu se acordau „ope
legis”, astfel că, titlul executoriu nu a fost afectat de dispozițiile legale
indicate de contestator.
Astfel, au devenit incidente
dispozițiile art. 401 alin. (1) lit. a) C. proc. civ., care statuează că,
contestația la executare se poate face, în termen de 15 zile, de la data când
debitorul contestator a luat cunoștință de actul de executare, pe care îl
contestă. Acest termen a fost depășit, contestatorul urmând a suporta
sancțiunea decăderii din dreptul de a mai contesta poprirea înființată,
potrivit art. 103 alin. (1) teza I C. proc. civ.
Împotriva sentinței
comerciale nr. 124 din 30 mai 2007 pronunțată de Curtea de Apel București, secția
a V-a comercială, a promovat recurs debitorul I.C.D.P. PITEȘTI – MĂRĂCINENI,
care în baza art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ., a criticat hotărârea
atacată pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului, modificarea
sentinței atacate, în sensul admiterii contestației la titlul executoriu
constând în înștiințarea de plată nr. 156 din 14 noiembrie 2003, constatând
nevalabilitatea acestui titlu în condițiile create de reglementările succesive
ce au avut ca obiect scutirea de la plata obligațiilor bugetare datorate la F.N.A.S.S.
și, pe cale de consecință, nelegalitatea Ordinului Vicepreședintelui A.V.A.S. nr.
1261/2006, a cărui anulare parțială se impune, ca urmare a emiterii sale în
baza unui titlu executoriu nevalabil, precum și obligarea intimatei A.V.A.S. la
restituirea sumei de 4064,80 dolari S.U.A. încasată în baza acestui ordin și la
emiterea ordinului de scutire de la plată a sumei de 3.973.431.769 lei Rol,
conform art. III din O.U.G. nr. 29/2005, astfel cum a fost modificat prin Legea
nr. 232/2005.
Față de dispozițiile art. 304
1
C. proc. civ., recurenta a cerut examinarea cauzei sub toate aspectele, care
conduc la admiterea contestației formulată față de titlul executoriu, constând
în înștiințarea de plată nr. 159 din 14 noiembrie 2003, constatându-se cel
puțin lipsa caracterului cert al creanței, date fiind dispozițiile art. 22 din
Legea nr. 290/2002, introduse prin Legea nr. 147/2004 și reluate în cuprinsul art.
III alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 29/2005, astfel cum au fost modificate
prin Legea nr. 232/2005 și Legea nr. 336/2006.
Intimata-creditoare A.V.A.S.
București a depus întâmpinare, prin care a cerut respingerea recursului.
Înalta Curte, analizând
materialul probator administrat în cauză, în raport de criticile formulate în
cererea de recurs, constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a respinge, ca
nefondat, recursul debitorului I.C.D.P. PITEȘTI - MĂRĂCINENI, pentru
următoarele considerente.
Prin aplicarea prevederilor
O.U.G. nr. 95/2003, aprobată cu completări și modificări prin Legea nr. 557/2003,
în baza Protocolului nr. 37/2003 și a actului adițional rectificativ nr. 1 din 5
februarie 2004, încheiat cu C.N.A.S și C.A.S. Argeș, creditoarea A.V.A.S. a
preluat o creanță fiscală în sumă totală de 399.829,52 Ron, aferentă debitoarei
reclamante, consolidată conform prevederilor legale în vigoare la valoarea de
117.933,38 dolari S.U.A. În contul acestei creanțe fiscale, A.V.A.S. a încasat
suma de 4.064,80 dolari S.U.A.
A.V.A.S., conform O.U.G. nr.
95/2003 modificată și completată prin Legea nr. 557/2003, a preluat în vederea
valorificării creanțele bugetare restante către F.N.U.A.S.S. la data de 30
iunie 2003, actualizate până la data predării, deținând creanțe fiscale certe,
lichide și exigibile.
În esență, apărarea
constantă a creditoarei A.V.A.S., efectuată prin întâmpinările depuse, a fost a
invocării excepției tardivității formulării contestației la executare.
Corect instanța de fond a
calificat cauza ca fiind o veritabilă contestație la executarea silită, care
însă a fost tardiv formulată.
Este de necontestat că
Ordinul A.V.A.S. nr. 1261 din 25 ianuarie 2006 de înființare a popririi asupra
oricăror sume, prezente și viitoare, existente în conturile de orice natură, în
lei sau valută, deschise la toate filialele, sucursalele și agențiile
instituțiilor de credit, ale debitoarei a fost comunicat la data de 7 februarie
2006.
Art. 401 alin. (1) lit. a)
stabilește imperativ, că întotdeauna contestația se poate face numai în termen
de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de actul de
executare pe care îl contestă sau de refuzul de a îndeplini un act de
executare.
I.C.D.P. PITEȘTI - MĂRĂCINENI
a luat cunoștință de actul de executare, la data de 7 februarie 2006, aspect
probat indubitabil cu adresa nr. 363 din 7 februarie 2006 înaintată către A.V.A.S.,
având conținutul unei cereri de suspendare a executării silite prin poprire.
Debitoarea reclamantă a
promovat acțiunea în justiție la data de 4 mai 2006, data poștei, depășind
termenul de 15 zile evocat în reglementările expuse anterior. Regimul
sancționator în această situație este cel prevăzut de dispozițiile art. 103 alin.
(1) C. proc. civ., și anume că neexercitarea oricărei căi de atac și
neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal, atrage
decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește
că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.
Admițând excepția tardivității
contestației la executare, din această perspectivă devine de prisos examinarea
motivelor de recurs care vizează fondul cauzei.
Pentru aceste rațiuni,
urmează a respinge ca nefondat recursul debitoarei I.C.D.P. PITEȘTI - MĂRĂCINENI
împotriva sentinței comerciale nr. 124 din 30 mai 2007 pronunțată de Curtea de
Apel București, secția a V-a comercială, nefiind îndeplinită nici una din
cerințele prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de debitorul I.C.D.P. PITEȘTI - MĂRĂCINENI, împotriva sentinței nr. 124 din 30
mai 2007, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, ca
nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința
publică, astăzi 7 februarie 2008.