ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3449/2007

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3449/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea adresată

Tribunalului București, secția a VI-a comercială și, înregistrată pe rolul

acestei instanțe, la data de 2 iunie 2006, reclamanta S.I.F. M. SA) a

solicitat, în contradictoriu cu pârâta SC B.P. SA ca prin hotărârea instanței

să se dispună anularea hotărârii generale extraordinare a acționarilor

societății pârâte, din data de 10 aprilie 2004, hotărâre adoptată cu încălcarea

prevederilor imperative ale Legii nr. 31/1990 republicată.

În motivare reclamanta a

arătat că a votat împotriva hotărârilor adoptate la data de 10 aprilie 2006 datorită

faptului că nu au fost prezentate acționarilor materialele asupra cărora urma

să se hotărască, încălcându-se dreptul de informare precum și dispozițiile art.

119 din Legea nr. 31/1990 republicată cu privire la convocare.

Totodată reclamanta invocă

încălcarea art. 150 din Legea societății comerciale care nu permit o delegare

generală de competență către administratorul unic privind vânzarea întregului

activ al societății.

Prin sentința comercială, nr.

9470 din data de 3 noiembrie 2006, tribunalul a respins, ca neîntemeiată,

acțiunea în anulare formulată de reclamantă, reținând că nu s-a dovedit în

cauză nerespectarea dreptului la informare a acționarilor, în condițiile în

care, în convocator există mențiuni cu privire la spațiile comerciale ce urmau

a fi înstrăinate.

Referitor la convocarea

adunării prima instanță reține că nu au fost încălcate dispozițiile art. 119 și

art. 117 din Legea nr. 31/1990 republicată convocarea fiind făcută de

administrator, iar decizia de vânzare a activelor fiind luată de adunarea

generală extraordinară în condiții de cvorum și majoritate legală, ceea ce nu

semnifică o delegare nelegală de competență așa cum susține reclamanta.

Apelul declarat de

reclamantă împotriva acestei sentințe comerciale a fost admis de Curtea de Apel

București, secția a V-a comercială, prin decizia nr. 79 pronunțată la 6

februarie 2007.

Instanța de apel a schimbat

în tot sentința fondului și admițând acțiunea introductivă a anulat hotărârea A.G.E.A.

nr. 1 din 10 aprilie 2006.

Pentru a hotărî astfel,

instanța a constatat că au fost încălcate prevederile art. 129 din Legea nr. 31/1990

republicată, dispoziții cu caracter imperativ care reglementează modalitatea de

convocare a adunărilor generale, în cauză adunarea generală convocată de

administratorul unic al societății pârâte d-na W.H.H.A., a fost prezidată de o

altă persoană, dl. H.A., fără să existe un mandat dat în acest sens de către

administratorul unic, astfel că această persoană nu putea nici să conducă

adunarea și nici să introducă pe ordinea de zi un nou punct privind modificarea

statutului societății.

Sub un al doilea aspect,

instanța constată că în cadrul A.G.E.A., acționarul majoritar SC M.I. SRL a

fost reprezentată tot de către dl. H.A. care a votat în numele acestei

societăți cu încălcarea prevederilor art. 125 din Legea nr. 31/1990 republicată

potrivit cărora „acționarii nu vor putea fi reprezentați în adunările generale

decât prin alți acționari, cu procură specială”, ori, reține instanța dl. H.A. nu

este acționar la societatea pârâtă.

În sfârșit, instanța găsește

întemeiată și susținerea reclamantei potrivit căreia nu se poate vota o vânzare

a activelor societății fără informații suplimentare oferite acționarilor care

să adopte decizii în cunoștință de cauză.

Pârâta SC B.P. SA, a

declarat la data de 19 martie 2007 recurs împotriva acestei decizii, solicitând

casarea hotărârii și menținerea soluției adoptate de prima instanță.

Recurenta a invocat motivul

de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susținând în argumentația criticilor

de nelegalitate pe aspectul aplicării greșite a legii următoarele:

- dispozițiile art. 125 din

Legea nr. 31/1990 republicată nu au fost încălcate, deoarece acționarul SC M.I.

SRL a fost reprezentată în adunarea generală de organul său de conducere respectiv

dl. H.A. care are calitatea de administrator al societății cu răspundere

limitată;

- desemnarea pe lângă

administratorul SC B.P. SA și a altei persoane mandatată să încheie acte

juridice de dispoziție nu încalcă prevederile art. 146 din aceeași lege, care

nu interzic ca bunurile societății să fie vândute de o altă persoană decât

administratorul societății;

- conducerea ședinței

adunării generale de către o altă persoană decât administratorul nu este

sancționată cu nulitatea hotărârilor adoptate, atâta vreme cât s-a respectat cvorumul

pentru ținerea adunării și pentru vot.

Asupra recursului

Examinând decizia atacată în

contextul criticilor formulate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat

pentru considerentele ce urmează:

generale ordinare sau extraordinare , contrare legii sau actului constitutiv

pot fi atacate în justiție, de oricare din acționari care nu au luat parte la

adunare sau au votat contra și au cerut să se însereze aceasta în procesul

verbal al ședinței art. 132 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 republicată.

contrare legii atât sub aspectul conținutului lor cât și sub aspectul

procedurii de adoptare înțelegând prin acasta încălcarea dispozițiilor imperative

ale legii care reglementează modul de convocare, publicare, participare la

adunare cvorum legal.

acționar care a votat contra hotărârilor adoptate de A.G.E.A. din cadrul SC B.P.

SA din data de 10 aprilie 2006, a invocat încălcarea unor dispoziții imperative

ale legii atât în ce privește modalitatea de convocare cât și conținutul

hotărârilor.

analiza sa a pornit, așa cum era firesc și logic, de la motivele de nulitate

privind modalitatea de convocare și ținere a A.G.E.A. din data de 10 aprilie

2006 reținând în mod just că au fost încălcate prevederile art. 129 din Legea nr.

31/1990 potrivit cu care ședința adunării este prezidată de președintele

Consiliului de administrație sau persoana care îi ține locul.

În speță, ședința A.G.E.A.,

din data de 10 aprilie 2006, a fost prezidată de o altă persoană decât

administratorul unic al societății, persoană ce nu a fost împuternicită în

acest sens, în absența oricărui mandat cu acest conținut.

nulitate era suficient pentru a impune concluzia anulării hotărârilor adoptate

la data de 10 aprilie 2006, distinct de celelalte încălcări ale legii [(art. 117

alin. (7), art. 125 și art. 146 din Legea nr. 31/1990 republicată în varianta

în vigoare la data adoptării hotărârii)] constatate de instanța de apel , în

analiza sa exhaustivă a adunării generale extraordinare, în măsura în care

adunarea generală a fost prezidată de o persoană fără nici o calitate.

recurentei că dl. H.A. administratorul acționarului SC M.I. SRL a reprezentat

legal societatea, nefiind necesar să fie acționar și prin urmare nu s-au

încălcat prevederile art. 125 din Legea nr. 31/1990, este lipsită de relevanță,

câtă vreme calitatea de administrator al d-lui H.A. la SC M.I. SRL nu justifică

calitatea de a prezida ședințele SC B.P. SA.

prin care dl. H.A. a fost împuternicit de asociații SC M.I. SRL să le

reprezinte interesele în cadrul A.G.E.A. SC B.P. SA din data de 10 aprilie 2006

nu poate fi considerat ca fiind dat pentru conducerea adunării generale

extraordinare pe seama și pe socoteala d-nei W.H.N.A., administratorul unic al

SC B.P. SA în raport de dispozițiile art. 375 alin. (2) C. com., care reglementează

întinderea mandatului comercial.

Pentru rațiunile mai sus

înfățișate, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va

respinge prezentul recurs ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de pârâta SC B.P. SA OTOPENI împotriva deciziei comerciale nr. 79 din

6 februarie 2007 a Curții de Apel Bucuresti, secția a V-a comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 2 noiembrie 2007.