ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2001/2009

Asupra recursurilor civile de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 88/F din 18 februarie 2008, Tribunalul Bistrița-Năsăud a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor. A fost admisă acțiunea formulată de reclamanții B.R., ș.a., împotriva pârâților Ministerul Justiției, Tribunalul Bistrița-Năsăud, Ministerul Economiei și Finanțelor, reprezentat de D.G.F.P.

Bistrița- Năsăud și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării Au fost obligați pârâții, Ministerul Justiției și Tribunalul Bistrița-Năsăud în solidar să plătească reclamanților pe perioada 1 ianuarie 2007 - 31 decembrie 2007 și respectiv luna ianuarie 2008, diferențele salariale rezultate din aplicarea majorării indemnizației de încadrare brute lunare astfel: 5% începând cu data de 1 ianuarie 2007 în raport cu luna decembrie 2006, 2% începând cu data de 1 aprilie 2007 în raport cu luna martie 2007 și 11% începând cu data de 1 octombrie 2007 în raport cu luna septembrie 2007, sume actualizate cu indicele de inflație începând cu data de 10 a fiecărei luni pentru drepturile bănești aferente lunii anterioare și până la data plății efective.

A fost obligat pârâtul, Tribunalul Bistrița-Năsăud să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților, referitor la indemnizația de încadrare brută lunară și valoarea de referință sectorială pentru perioada 1 ianuarie 2007 - 31 decembrie 2007 și respectiv luna ianuarie 2008. A fost obligat pârâtul, Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare efectuării plăților sumei arătate mai sus. Recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor au fost înaintate prin încheierea din 8 iulie 2008 înaltei Curți de Casație și Justiție, conform art. II din O.U.G. nr. 75/2008.

La data de 23 februarie 2009, reprezentantul recurentului-pârât Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat excepția a invocat excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor fată de Decizia Curții Constituționale nr. 104 din 20 ianuarie 2009. Pentru considerentele la care ne vom referi în continuare, judecata recursurilor va fi declinată în favoarea Curții de Apel Cluj. În prezenta cauză, având ca obiect cererea reclamanților privind obligarea pârâților Tribunalul Bistrița-Năsăud și Ministerul Justiției la plata sumelor de 5%, 2% și 11% pe perioadele indicate mai sus, sume actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective și efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților referitor la indemnizația de încadrare brută lunară și valoarea de referință sectorială pentru aceeași perioadă a fost soluționată în primă instanță de tribunal.

Recursurile declarate împotriva sentinței pronunțate de Tribunalul Bistrița-Năsăud au fost înaintate la Curtea de Apel Cluj, competentă material, conform art. 299 alin. (2) C. proc. civ., iar ulterior a intrat în vigoare O.U.G. nr. 75/2008, care în art. I și art. II a stabilit competența specială a curților de apel și a Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea cererilor având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, formulate de personalul din sistemul justiției. În art. I alin. (2) din ordonanță s-a stabilit că „recursul împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de curțile de apel se judecă de Înalta Curte de Casație și Justiție'", iar în art. II alin. (3) s-a dispus ca recursurile aflate pe rolul curților de apel la data intrării în vigoare a ordonanței se trimit de îndată la Înalta Curte.

În raport de aceste prevederi, Curtea de Apel Cluj a trimis dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru judecarea recursurilor, însă, prin decizia nr. 104 din 20 ianuarie 2009, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstitutionalitate a dispozițiilor art. I și art. II din O.U.G. nr. 75/2008 și a constatat neconstituționalitatea acestor texte. Față de această decizie, instanța competentă material în soluționarea recursurilor declarate împotriva sentinței pronunțate de tribunal nu se mai stabilește în raport de prevederile art. I și art. II din O.U.G. nr. 75/2008, fiind incidente dispozițiile art. 299 alin. (2) C. proc. civ. De altfel, prin art. I și art. II din O.U.G. nr. 75/2008 s-a stabilit competența de soluționare numai cu privire la cererile având ca obiect acordarea unor drepturi salariale formulate de personalul din sistemul justiției.

Or, având în vedere cele menționate, competentă material să soluționeze recursurile declarate de pârâți împotriva sentinței pronunțate de Tribunalul Bistrița- Năsăud este Curtea de Apel Cluj, în favoarea căreia, în temeiul art. 158 C. proc. civ. se va declina competența de soluționare a cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Declină competența de soluționare a recursurilor declarate de pârâții Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor prin D.G.F.P. Bistrița-Năsăud împotriva sentinței civile nr. 88/F din 18 februarie 2008 a Tribunalului Bistrița-Năsăud în favoarea Curții de Apel Cluj. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 februarie 2009.