ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 21/2008

Asupra cererii de sesizare pentru regulator de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea adresată Tribunalului Suceava și înregistrată sub nr. 2035/86 din 29 martie 2007, reclamantele C.R. și C.A. au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Suceava și Tribunalul Suceava, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați aceștia să aplice o majorare a salariului de încadrare, de 7% în loc de 5%, pe ultimii 3 ani, respectiv de la 29 martie 2004 până la 29 martie 2007 și în continuare, precum și la plata drepturilor bănești aferente, actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective.

Prin sentința civilă nr. 670 din 19 aprilie 2007, Tribunalul Suceava, secția civilă, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâtul Ministerul Justiției, a admis acțiunea formulată de reclamante și a obligat pârâții să aplice majorarea salariului de încadrare al reclamantelor, de 7% în loc de 5%, începând cu data de 29 martie 2004 și să plătească acestora drepturile salariale aferente majorării respective, pentru perioada 29 martie 2004 – 29 martie 2007, actualizate în raport de rata inflației la data plății. Recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției împotriva acestei sentințe a fost admis de Curtea de Apel Suceava, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, prin decizia nr. 446 din 26 iunie 2007, fiind casată hotărârea recurată și trimisă cauza, spre competentă soluționare, la Curtea de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal.

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 2496 din 16 octombrie 2007, admițând excepția de necompetență materială, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava, secția civilă, și fără a trimite dosarul acestei instanțe, apreciind că în cauză s-a ivit un conflict negativ de competență între aceste două instanțe, a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru pronunțarea regulatorului de competență, potrivit art. 22 C. proc. civ. Examinând actele dosarului, se constată că cererea de sesizare pentru regulator de competență este inadmisibilă, în cauză neexistând un conflict negativ de competență.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 20 pct. 2 C. proc. civ., există conflict negativ de competență „când două sau mai multe instanțe, prin hotărâri irevocabile, s-au declarat necompetente de a judeca aceeași pricină". În cauză, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava, secția civilă, deși această din urmă instanță nu-și declinase, anterior, competența în favoarea Curții de Apel susmenționate. Așa fiind, Înalta Curte constată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 20 pct. 2 C. proc. civ., urmând ca instanța care a formulat sesizarea pentru regulatorul de competență să trimită cauza instanței în favoarea căreia și-a declinat competența.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge cererea de sesizare pentru regulator de competență, ca inadmisibilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 ianuarie 2008.