ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2275/2019
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2275/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Ședința publică din data de 4 decembrie 2019
Asupra recursurilor de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava și înregistrată sub nr. x/2007, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T. U. și V. au solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, Statul Român - prin Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, Curtea de Apel Suceava, cu citarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, obligarea primilor patru pârâți la plata diferențelor salariale rezultate din aplicarea majorărilor salariale de 5% începând cu 01.01.2007 în raport cu luna decembrie 2006; de 2% începând cu 01.04.2007 în raport cu luna martie 2007 și de 11% începând cu 01.10.2007 în raport cu luna septembrie 2007.
Prin încheierea din data de 23.06.2008 pronunțată în dosarul nr. x/2007, în temeiul dispozițiilor art. II alin. (2) din O.U.G. nr. 75/2008, cauza a fost trimisă Curții de Apel Suceava spre competentă soluționare.
Curtea de Apel Suceava, secția conflicte de muncă și asigurări sociale prin sentința nr. 61 din 04.12.2008, a respins excepția necompetenței materiale a instanței, formulată de pârâtul Guvernul României; a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Guvernul României și a respins acțiunea reclamanților A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T. U. și V., ca inadmisibilă; s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive formulată de chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor și s-a respins acțiunea față de acesta, ca inadmisibilă; s-a admis acțiunea reclamanților A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T. U. și V., astfel cum a fost precizată; a obligat pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Suceava și Tribunalul Suceava, la plata diferențelor salariale rezultate din aplicarea majorărilor de 5% începând cu 01.01.2007 în raport cu luna decembrie 2006, 2% începând cu 01.04.2007 în raport cu luna martie 2007 și 11% începând cu 01.10.2007 în raport cu luna septembrie 2007, aplicate la valoarea de referință sectorială, actualizate la rata inflației.
Recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești împotriva sentinței nr. 61 din 04.12.2008 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel Suceava, secția conflicte de muncă și asigurări sociale prin decizia nr. 548 din 05.05.2009.
Petenții W., B., C., D., E., X., G., H., I., J., K., L., M., Y., O., P., Q., R., S., T. U. și V. au formulat cerere de lămurire a dispozitivului sentinței nr. 61 din 04.12.2008 pronunțată de Curtea de Apel Suceava în dosarul nr. x/2007.
Înalta Curte de Casație și Justiție prin încheierea din 15 mai 2019 a admis cererea formulată de petenta Curtea de Apel Suceava și a dispus strămutarea judecării dosarului nr. x/2019 al Curții de Apel Suceava, secția I civilă, la Curtea de Apel Galați.
Curtea de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale prin încheierea din data de 12.09.2019, cu majoritate, a admis cererea de lămurire a sentinței civile nr. 61 din 04.12.2008 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția conflicte de muncă și asigurări sociale formulată de petenții W., B., C., D., E., X., G., H., I., J., K., L., M., Y., O., P., Q., R., S., T. U. și V.; a lămurit dispozitivul sentinței civile nr. 61 din 04.12.2008 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în sensul că indexările aplicate potrivit O.G. nr. 10/2007 fac parte din indemnizațiile brute de încadrare a reclamanților și li se cuvin acestora în anii următori până la includerea lor în deciziile de salarizare; cu opinia separată a d-nei judecător Z. în sensul respingerii cererii de lămurire a dispozitivului sentinței civile nr. 61 din 04.12.2008 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția conflicte de muncă și asigurări sociale.
Împotriva încheierii din 12 septembrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Suceava și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Suceava au declarat recurs.
Examinând cu prioritate, în temeiul art. 316, raportat la art. 298 și art. 137 alin. (1) C. proc. civ., excepția necompetenței materiale în soluționarea recursurilor, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut următoarele:
Recursurile au ca obiect încheierea din data de 12 septembrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, prin care, cu opinie majoritară, s-a admis cererea de lămurire a dispozitivului deciziei civile nr. 61 din 04.12.2008 pronunțată de Curtea de Apel Suceava în dosarul nr. x/2007; a lămurit dispozitivul acestei sentințe în sensul că indexările aplicate potrivit O.G. nr. 10/2007 fac parte din indemnizațiile brute de încadrare ale reclamanților și li se cuvin acestora și în anii următori până la includerea lor în deciziile de salarizare.
Conform art. 281
1
C. proc. civ. de la 1865 "în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziții potrivnice, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice".
Totodată, potrivit art. 281
3
alin. (1) C. proc. civ., "încheierile pronunțate în temeiul art. 281 și art. 281
1
, precum și hotărârea pronunțată potrivit art. 281
2
, sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispozițiilor potrivnice ori completarea".
Textul legal precitat statuează asupra regimului juridic al căilor de atac, în sensul că hotărârea dată asupra îndreptării/lămuririi/înlăturării dispozițiilor potrivnice sau completării unei hotărâri este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea lămurită, îndreptată sau completată.
Astfel, hotărârea de lămurire, îndreptare sau completare este susceptibilă de a fi cenzurată de aceleași instanțe competente să soluționeze căile de atac îndreptate împotriva hotărârilor a căror lămurire, îndreptare sau completare s-a cerut.
Litigiul dedus judecății, soluționat prin sentința a cărei lămurire s-a cerut, este guvernat de legislația muncii, situația invocată de reclamanți vizând drepturile salariale ce le revin în baza raporturilor de muncă de la ordonatorii de credite pârâți.
Înalta Curte de Casație și Justiție constată că atât hotărârea de primă instanță cât și hotărârea pronunțată în temeiul art. 281
1
C. proc. civ. de la 1865 au fost soluționate de către curtea de apel, competența materială de la data soluționării în primă instanță, stabilită potrivit dispozițiilor art. I alin. (1) din O.U.G. nr. 75/2008, păstrându-se și în cazul cererii de lămurire dispozitiv.
Potrivit art. I alin. (2) din O.U.G. nr. 75/2008, "recursul împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de curțile de apel se judecă de Înalta Curte de Casație și Justiție".
Dispozițiile art. I și art. II din O.U.G. nr. 75/2008 au fost declarate neconstituționale prin Decizia nr. 104 din 20.01.2009 a Curții Constituționale a României, iar ulterior, abrogate, prin articolul unic pct. 1 și 2 din Legea nr. 76/2009.
În urma abrogării art. I și II din O.U.G. nr. 75/2008 prin Legea nr. 76/2009, recursul declarat împotriva hotărârii în primă instanță pronunțată de curtea de apel a fost soluționat tot de curtea de apel, în complet format din trei judecători.
Identitatea de rațiune care se desprinde din examinarea dispozițiilor art. 281
1
și art. 281
3
C. proc. civ. impune, așadar, ca și în cazul recursurilor exercitate împotriva hotărârii de lămurire a dispozitivului competența de soluționare a acestei căi de atac să se determine similar și să revină tot curții de apel, care a soluționat și recursul declarat împotriva hotărârii de fond.
Prin urmare, regimul juridic care reglementează căile de atac declarate împotriva unei hotărâri care a făcut obiectul unei cereri de lămurire guvernează, pentru identitate de rațiune, și competența materială de soluționare a recursului declarat împotriva hotărârii pronunțate cu privire la cererea de lămurire.
Având în vedere aceste considerente, în temeiul art. 316, raportat la art. 298 și art. 137, cu referire la art. 97, la art. 281
1
și art. 281
3
C. proc. civ., văzând și articolul unic pct. 1 și pct. 2 din Legea nr. 76/2009, Înalta Curte de Casație și Justiție va admite excepția necompetenței sale materiale și va declina competența de soluționare a recursurilor în favoarea Curții de Apel Galați.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Declină competența de soluționare a recursurilor declarate de recurenții-pârâți Ministerul Justiției, Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Suceava și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Suceava împotriva încheierii din 12 septembrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în favoarea Curții de Apel Galați.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 4 decembrie 2019.