ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2576/2009

Deliberând asupra recursurilor de față,

din actele și lucrările dosarului constată următoarele:

Prin sentința nr. 161 din 23

ianuarie 2008 Tribunalul Constanța, a respins acțiunea formulată de reclamanta A.V.A.S.

în contradictoriu cu pârâta SC O.T. SA Constanța, având ca obiect plata sumelor

de bani reprezentând despăgubiri și penalități pentru plata cu întârziere a

dividendelor pe anul 2003 și 2004 și dividendele cuvenite pe anul 2005 cu

majorările aferente.

Tribunalul Constanța a respins

acțiunea ca nefondată reținând inexistența unei executări tardive a plății

dividendelor întrucât prin hotărârea A.G.A. din 22 aprilie 2003 s-a stabilit ca

plata dividendelor să se facă în termen de 6 luni de la data adoptării

hotărârii conform, art. 114 alin. (2) din O.G. nr. 28/2002, respectiv până la

data de 22 octombrie 2004 și tot astfel, s-a hotărât și în adunarea generală a

acționarilor din 20 aprilie 2005, ca plata dividendelor aferente anului 2004 să

se facă în termen de 6 luni de la data ședinței.

Instanța de fond a reținut că, deși

O.G. nr. 64/2001 derogă de la prevederile Legii nr. 297/2004 prin instituirea unui

termen mai scurt, are prioritate actul de voință societară care a instituit un

termen de 6 luni pentru plata dividendelor.

Împotriva sentinței a declarat apel

reclamanta A.V.A.S. criticile acesteia vizând incidența în speță a prevederilor

O.G. nr. 64/2001, ca lege specială în raport cu prevederile Legii nr. 297/2004,

societatea pârâtă fiind o societate cu capital majoritar de stat și soluția de

suspendare a capătului de cerere privind plata dividendelor și a majorărilor de

întârziere aferente pentru anul 2005.

Curtea de Apel Constanța, secția

comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, prin

decizia nr. 174 din 28 octombrie 2008 a admis apelul declarat de reclamanta

A.V.A.S., a schimbat în tot sentința apelată în sensul că a admis acțiunea și,

în consecință, pârâta a fost obligată la plata sumelor de 38.436,57 lei daune

interese aferente dividendelor pe 2003 și 68.268,95 lei daune interese aferente

plății cu întârziere a dividendelor pe anul 2004.

Instanța de apel a reținut că în

speță are incidență art. 1 alin. (3) din O.G. nr. 64/2001 privind repartizarea

profitului către societățile naționale, companiile naționale și societățile

comerciale cu capital integral sau majoritar de stat precum și la regiile

autonome, act normativ cu caracter special în raport cu legea pieței de

capital, instanța de fond apreciind greșit că primează voința societară față de

prevederea legală menționată.

Cu privire la critica suspendării

soluționării capătului de cerere având ca obiect obligarea la plata

dividendelor cuvenite pe anul 2005 și a majorărilor aferente, instanța de apel a

apreciat că împotriva încheierii din 31 octombrie 2007 prin care s-a dispus

suspendarea în temeiul art. 244 pct. 1 C. proc. civ. reclamanta putea declara

recurs conform art. 244

1

C. proc. civ., competența controlului de

legalitate aparținând instanței de recurs, în acest caz.

În contra deciziei menționate au

declarat recurs reclamanta A.V.A.S. și pârâta SC O.T. SA Constanța.

I. Recurenta-reclamantă critică

decizia atacată pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. în a

cărui dezvoltare arată că în mod greșit s-a apreciat asupra legalității

suspendării fără a avea în vedere că suspendarea nu a privit numai procentul de

10% din capitalul social al intimatei transferat la SC F.P. , fără temei fiind

suspendat întreg capătul de cerere privind plata dividendelor și a majorărilor

aferente pe anul 2005.

II. Recurenta-pârâtă critică decizia

atacată în temeiul art. 304 C. proc. civ., fără a indica motivul de modificare

sau de casare, din dezvoltarea în fapt rezultând că acesta este cel prevăzut la

pct. 9 al art. 304, respectiv greșita aplicare a legii prin raportare la

prevederile art. 67 din Legea nr. 31/1990 și art. 238 alin. (2) din Legea nr. 297/2004.

Recurenta-pârâtă arată că decizia

atacată este greșită deoarece:

- dividendele pentru anul 2003 au

fost plătite în conformitate cu dispozițiile art. 67 alin. (2) din Legea nr. 31/1990

aplicabilă la data adoptării hotărârii și cu art. 114 alin. (2) din O.G. nr.

28/2002, respectându-se voința acționarilor;

- dividendele pe anul 2004 s-au

plătit în termenul prevăzut de art. 238 alin. (2) din Legea nr. 297/2004 care

constituie o lege specială în temeiul art. (1) alin. 3 din O.G. nr. 64/2001.

Recursurile nu sunt fondate.

1.Cu privire la recursul declarat de

reclamantă se constată că deși recurenta invocă ca motiv pct. 9 al art. 304 C.

proc. civ., în dezvoltare nu face referire la nicio dispoziție legală care să

fi fost greșit aplicată sau interpretată.

Cum critica are ca obiect greșita

soluționare în apel a criticii privind suspendarea la fond al unuia din

capetele de cerere în temeiul art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., în

raport de acest text de lege, se constată că instanța de apel a dat o rezolvare

corectă raportat la calea de atac care atrage controlul de legalitate al

încheierii de suspendare și care este recursul conform art. 244

1

C.

proc. civ.

de pârâtă, se constată că instanța de apel a făcut o corectă aplicare a

principiului specialia generaligus derogant, aplicând corect prevederile O.G.

nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societățile naționale,

companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau

majoritar de stat, precum și la regiile autonome atât prin raportare la art.67

din Legea nr. 31/1990 și art. 114 din O.G. nr. 28/2002 în privința acordării

majorărilor de întârziere pentru dividendele pe anul 2003 cât și prin raportare

la prevederile art. 238 din Legea nr. 297/2004 privind despăgubiri de aceeași

natură pentru dividendele pe anul 2004.

Legea nr. 31/1990 reprezintă dreptul

comun în materie de societăți comerciale iar O.G. nr. 28/2002 în vigoare la

acea dată privind valorile mobiliare, serviciile de investiții financiare și

piețele reglementate, și respectiv Legea nr. 297/2004 privind piața de capital

prin care s-a abrogat cea dintâi, reprezintă dreptul comun pentru societățile

ale căror acțiuni sunt tranzacționate la bursă, art. 238 din Legea nr. 297/2004

derogând expres de la prevederile Legii nr. 31/1990 sub aspectul plății

dividendelor.

Cum obiectul de reglementare al O.G.

nr. 64/2001 în privința plății dividendelor îl constituie un anumit tip de

societate, în speță societățile comerciale cu capital majoritar de stat iar nu

societățile în general tranzacționate la bursă, este evident caracterul de lege

specială al acestui act normativ, interpretarea dată de instanța de apel fiind

una corectă sub acest aspect cât și cu privire la caracterul imperativ al

prevederilor art. 1 alin. (3) din O.G. nr. 64/2001 de la care, în consecință,

nu se poate deroga prin convenția părților.

Așa fiind, față de cele ce preced,

Înalta Curte va respinge ambele recursuri ca nefondate.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de reclamanta A.V.A.S. București și pârâta SC O.T. SA Constanța

împotriva deciziei nr. 174 din 28 octombrie 2008 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, de contencios administrativ

și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 27 octombrie 2009.