ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 04.02.2008

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 604/2008

HOTĂRÂRE
04.02.2008
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 604/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1381 din 25

noiembrie 2005, Tribunalul București, secția a V-a civilă, a respins ca

neîntemeiată contestația formulată de contestatorul P.D., împotriva dispoziției

nr. 3586 din 15 decembrie 2004 emisă de intimata Primăria Municipiului

București; a admis cererea de intervenție în interes propriu formulată de M.G.

și pe cale de consecință: a constatat dreptul de proprietate al intimatului

M.G. asupra imobilului situat în București strada A. nr. 17 sector 5 și asupra

imobilului situat în București, strada A. nr. 17A sector 5.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că, în condițiile art. 3 și art. 4 din Legea nr. 10/2001

republicată reclamantul P.D. nu are calitatea de persoană îndreptățită la

măsuri reparatorii. Că imobilul din strada A. nr. 15 sector 5 București a

revenit în lotul moștenitoarei M.V.I. în urma partajului succesoral. Ulterior,

M.V.I. și Vasile Ionescu au înstrăinat imobilul în litigiu soților C. și G.B.,

act de vânzare-cumpărare nr. 18803 din 18 august 1920.

Cu privire la cererea de intervenție

în interes propriu formulată de M.G., s-a reținut că acesta a făcut dovada

calității de proprietar asupra imobilului din strada A. nr. 17A sectorul 5

București, conform actului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 8510 din

17 septembrie 1974.

Curtea de Apel București, secția a

IV-a civilă, a respins ca nefondat apelul formulat de contestatorul P.D.

împotriva sentinței civile nr. 1381 din 25 noiembrie 2005 pronunțată de

Tribunalul București, secția a V-a civilă, în contradictoriu cu

intimatul-intervenient M.G. și intimata pârâtă Primăria Municipiului București

prin Primarul General.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că, apelantul- contestator P.D. nu are calitate de persoană

îndreptățită în condițiile art. 3 și art. 4 din Legea nr. 10/2001 cu privire la

restituirea imobilului în litigiu, deoarece antecesoarea sa M.I., fostă

proprietara imobilului respectiv, a dispus pe timpul vieții de imobilul

solicitat de contestator, astfel că nu a mai putut fi transmis acestuia pe cale

succesorală.

Împotriva deciziei civile mai sus

amintită, a declarat recurs reclamantul P.D., criticând-o ca fiind nelegală,

invocând art. 304 pct. 9 C. proc. civ., deoarece:

- În mod greșit s-a reținut că nu au

calitate de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii, în condițiile art. 3

și art. 4 din Legea nr. 10/2001.

- Imobilul în litigiu este terenul

situat în municipiul București, iar vânzarea acestuia nu este valabilă.

Recursul nu este fondat.

Reclamantul P.D. a solicitat în

condițiile art. 21-22 din Legea nr. 10/2001 nerepublicată restituirea în natură

a imobilului, teren, situat în București strada A., nr. 17 sectorul 5,

notificare, f.15 d. fond.

Prin dispoziția nr. 3586 din 15

decembrie 2004 emisă de Primăria Municipiului București, prin Primarul General,

f.2 d. fond, s-a respins notificarea formulată de P.D., cu privire la imobilul

în litigiu, pe considerentul că reclamantul nu este persoană îndreptățită la

măsuri reparatorii în condițiile art. 3, art. 4 din Legea nr. 10/2001.

În mod judicios instanțele au

statuat că reclamantul P.D. nu are calitatea de persoană îndreptățită la măsuri

reparatorii în condițiile art. 3, art. 4 din Legea nr. 10/2001, cu privire la

imobilul în litigiu.

Astfel, deși reclamantul a făcut

dovada calității sale de moștenitor, certificat de moștenitor nr. 110/2002, al

autoarei M.I., totuși el nu poate beneficia în condițiile Legii nr. 10/2001, de

imobilul în litigiu deoarece autoarea în timpul vieții a dispus de imobilul în

litigiu în sensul că l-a înstrăinat așa cum rezultă din actul de vânzare

autentificat sub nr. 18803 din 18 august 1920, f.117 d.fond.

Ulterior, au avut loc vânzări

succesive ale imobilului în litigiu. Imobilul a fost expropriat de la P.E. și

apoi restituit acesteia prin hotărâre judecătorească.

Susținerea recurentului- reclamant

în sensul că, vânzarea imobilului nu este valabilă nu poate fi restituită

pentru considerentele învederate mai sus.

Așadar, față de cele reținute,

Înalta Curte, constată că motivele de recurs invocate nu se circumscriu

temeiurilor de drept prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și în

consecință se va respinge recursul ca nefondat.

Respinge recursul declarat de contestatorul P.D. împotriva

deciziei nr. 58 din 30 ianuarie 2007 pronunțată de Curtea de Apel București,

secția a IV a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 februarie

2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2007-03-08
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2151/2007
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă, sub nr. 4273 din 6 noiembrie 2003 reclamanta D.M. a chemat în judecată Pr
ÎCCJ 2009-06-05
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6378/2009
Asupra recursului civil de față. Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 23 octombrie 2007, reclamantul P.A. a chemat în judecată pe pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și
ÎCCJ 2006-06-22
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6105/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 114/2005, pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, s-a respins ca neîntemeiată contestația precizată, formulată
ÎCCJ 2007-10-05
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6458/2007
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 17 februarie 2006, reclamantul N.D.C. a chemat în judecată pe pârâții Municipiul București prin primarul general și M.C.D.,
ÎCCJ 2007-01-29
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 768/2007
sentința, a admis acțiunea reclamantei astfel cum a fost completată, a constatat nulitatea absolută a contractelor de vânzare-cumpărare nr. 41149 din 20 decembrie 1996 și 41102 din 25 noiembrie 1996 încheiate de Primăria Municipiului Bucure
Sursă