ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4269/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor aflate

la dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 91 din 9 aprilie 2008, Curtea de

Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea

formulată de reclamantul C.M., în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Timiș,

obligând-o pe aceasta din urmă să-i acorde reclamantului drepturile stabilite

prin Hotărârea nr. 4881 din 26 februarie 2008, cu începere din data de 5 martie

2003.

Pentru a pronunța

această sentință, instanța de fond a avut în vedere sentința nr. 100 din 11

aprilie 2007 a Curții de Apel Timișoara,

secția

de contencios administrativ și fiscal, devenită irevocabilă prin

decizia

nr. 3827 din 10 octombrie 2007 a înaltei Curți de Casație și

Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal,

care recunoaște

reclamantului C.M. calitatea de beneficiar al

prevederilor O.G. nr. 105/1999, acesta fiind

născut în timpul refugiului

părinților săi în România, ca urmare a

strămutării din Bulgaria, și a

reținut că,

în conformitate cu prevederile art. 5 din Legea nr. 189/2000,

are

relevanță data formulării de către petent a cererii de acordare a drepturilor,

iar nu data emiterii de către pârâtă a hotărârii contestate.

Împotriva acestei

sentințe, considerând-o netemeinică și nelegală, a declarat recurs pârâta C.J.P.

Timiș, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și

susținând, în esență, că instanța de fond a

interpretat greșit dispozitivul

Deciziei nr. 3827 din 10 octombrie 2007

a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal,

în ceea ce privește data începând de la care urmează ca reclamantul să

beneficieze de drepturile acordate.

Examinând cauza și

sentința atacată, în raport cu criticile invocate, cu actele și lucrările

dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele

ale art. 304

1

C. proc. civ., Curtea constată că recursul este

nefondat, după cum se va arăta în continuare.

Rezultă din

dispozițiile sentinței nr. 100 din 11 aprilie 2007 a Curții de Apel Timișoara,

devenită irevocabilă Decizia nr. 3827 din 10 octombrie 2007 a înaltei Curți de

Casație și Justiție, că intimatul - reclamant C.M. are calitatea de beneficiar

al prevederilor O.G. nr. 105/1999, acest drept nefiind necontestat în cauză.

Potrivit art. 5 din O.G.

nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către

regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6

martie 1945 din motive etnice, cu modificările și completările ulterioare,

drepturile prevăzute de acest act normativ se acordă persoanelor beneficiare

începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care a fost depusă cererea.

De asemenea,

conform art. 10 din același act normativ,

autoritatea

recurentă are obligația ca, atunci când este sesizată sau din

proprie inițiativă,

să verifice legalitatea drepturilor acordate în baza respectivei ordonanțe și

să procedeze, dacă este cazul, la revizuirea hotărârii inițiale.

În

speță, prin sentința nr. 100 din 11 aprilie 2007 a Curții de Apel

Timișoara, devenită irevocabilă prin decizia nr.

3827 din 10 octombrie 2007 a înaltei Curți de Casație și Justiție, autoritatea

recurentă a fost obligată în mod expres să-i recunoască intimatului-reclamant

calitatea

de beneficiar al prevederilor O.G.

nr. 105/1999 și să

emită, în acest sens, decizie de revizuire a

hotărârii nr. 4881 din 5 martie 2003, prin care cererea inițială a

reclamantului fusese respinsă.

În aplicarea

hotărârii judecătorești susmenționate, autoritatea

recurentă a emis Hotărârea nr. 4881 din 26 februarie 2008, contestată

în

cauză, care recunoaște intimatului-reclamant calitatea de beneficiar

al prevederilor O.G. nr. 105/1999, acordându-i drepturile începând cu data de 1

februarie 2007.

Cum

prevederile art. 5 din O.G. nr. 105/1999 se

referă la momentul depunerii cererii, tară să

distingă cu privire la un alt moment, cum ar fi cel al prezentării dovezilor în

sprijinul cererii sau, cum este cazul în speță, cel al apariției motivului de

revizuire, în mod corect a procedat instanța de fond stabilind data de început

a acordării drepturilor, în raport cu data formulării de către intimatul - reclamant

a primei cereri, respinsă prin hotărârea revizuită.

Pentru

considerentele arătate, recursul va fi respins ca nefondat, menținându-se

sentința criticată, ca fiind temeinică și legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

recursul declarat de pârâta C.J.P. Timiș împotriva sentinței nr. 91 din 9

aprilie 2008 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și

fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 21

noiembrie 2008.