ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 597/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată pe calea contenciosului administrativ, reclamantul D.P. a chemat în judecată pârâta C.J.P. Tulcea, solicitând să se dispună anularea Hotărârii nr. 5581 din 31 martie 2006, emisă de pârâtă, prin care i s-a respins cererea pentru stabilirea calității de persoană strămutată din motive etnice, potrivit dispozițiilor art. 1 litera c) din Legea nr. 189/2000 de aprobare a O.G. nr. 105/1999. Motivându-și acțiunea, reclamantul a arătat că s-a născut la 14 februarie 1944 în localitatea Frecăței, județul Tulcea, în perioada în care părinții săi erau strămutați, potrivit Tratatului româno - bulgar încheiat la Craiova în 1940. Reclamantul a susținut că, fiind născut în condițiile arătate, beneficiază de același statut cu cel al părinților săi.

Prin sentința civilă nr. 574/CA din 5 septembrie 2007, Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea reclamantului D.P., a anulat Hotărârea nr. 5581/2006 emisă de pârâta C.J.P. Tulcea și a constatat că reclamantul beneficiază de drepturile prevăzute de art. 1 lit. c) din O.G.

nr. 105/1999, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, în calitate de persoană strămutată în altă localitate din motive etnice, pentru perioada 14 februarie 1944 - 6 martie 1945, începând cu data de 1 aprilie 2006. Pentru a pronunța o asemenea soluție, instanța de fond a reținut că reclamantul a făcut dovada nașterii la 14 februarie 1944 în localitatea Frecăței județul Tulcea, unde părinții săi fuseseră strămutați ca urmare a schimbului de populație potrivit Tratatului româno-bulgar încheiat la Craiova, în septembrie 1940. Totodată, instanța de fond a mai precizat că reclamantul a suferit aceleași condiții de viață precare, încadrându-se în prevederile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, fiind lipsită de relevanță împrejurarea că nașterea s-a produs la mai mult de 30 de zile de la strămutarea părinților reclamantului.

Împotriva sentinței civile pronunțată de Curtea de Apel Constanța a declarat recurs pârâta C.J.P. Tulcea, care a solicitat casarea acesteia și pe fond, respingerea acțiunii. În dezvoltarea motivelor de recurs s-a arătat de către recurentă că cererea formulată de intimat a fost respinsă, deoarece acesta s-a născut la data de 14 februarie 1944, în comuna Frecăței, județul Tulcea, după 3 ani de la schimbul obligatoriu dintre supușii români de etnie bulgară din județele Tulcea și Constanța (în delimitarea dinainte de 14 iunie 1925) și supușii de etnie română din județele Durostor și Caliacra, stipulat în prevederile art. 3 al Tratatului încheiat la Craiova între România și Bulgaria, în data de 7 septembrie 1940. Reclamantul s-a născut pe teritoriul României și nu a părăsit niciodată țara, astfel încât nu poate face și nici nu a făcut dovada persecuției etnice invocate.

Analizând hotărârea atacată, în raport de criticile formulate, cât și din oficiu, în baza art. 304 1 C. proc. civ, Curtea constată că se impune respingerea recursului ca nefondat. Sentința criticată este legală și temeinică, în speță nefiind incidente cazurile prevăzute de art. 304 sau art. 304 1 C. proc. civ, în vederea casării sau modificării hotărârii. Instanța de fond a analizat corect situația de fapt expusă anterior, în raport de materialul probator administrat în cauză și a realizat o încadrare juridică adecvată. Astfel, conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice, după cum urmează: lit. c) a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu.

Prin persoana care a fost strămutată, expulzată sau refugiată în altă localitate se înțelege persoana care a fost mutată sau a fost obligată să-și schimbe domiciliul în altă localitate din motive etnice. Art. 2 din Normele de aplicare a ordonanței, aprobate prin H.G. nr. 127/2002 explicitează ce se înțelege prin persoană strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu, respectiv „persoana care a fost mutată sau care a fost obligată să își schimbe domiciliul în altă localitate din motive etnice.

În această categorie se includ și persoanele care au fost expulzate, refugiate, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de populație, ca urmare a unui tratat bilateral.” Cum strămutarea (refugiul) din localitatea de domiciliu în alta pe criterii etnice este o modalitate de persecuție etnică, ce durează pe toată durata strămutării (refugiului), în mod legal instanța de fond a apreciat că și copilul născut în timpul acestei perioade are același statut cu cel al părinților săi. A raționa altfel ar însemna ca la condiții de viață identice, în urma strămutării, să se aplice un regim juridic diferențiat, încălcându-se, prin urmare, principiul egalității de tratament și al nediscriminărilor sociale.

Potrivit art. 6 din O.U.G. nr. 105/1999 și art. 4 din Normele metodologice pentru aplicarea acestui act normativ, dovada încadrării în situațiile prevăzute la art. 1 din ordonanță se face cu acte oficiale eliberate de organele competente, iar în cazul în care aceasta nu este posibilă, prin orice mijloc de probă prevăzut de lege. Situația de refugiat a intimatului-reclamant a rezultat din probele administrate în cauză, respectiv, copiile actelor de stare civilă ale acestuia, precum și contractul de vânzare - cumpărare încheiat de tatăl acestuia cu statul român. În consecință, pentru considerentele anterior expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 20 din Legea contenciosului administrativ, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de C.J.P. Tulcea împotriva sentinței civile nr. 574/CA din 5 septembrie 2007 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 15 februarie 2008.