ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 326/2010
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 326/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
A supra cauzei civile, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrata la Tribunalul Prahova sub nr. 22/105/2008 reclamanta M.S., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin C.N.A.D.N., a formulat contestație împotriva hotărârii de stabilire a despăgubirilor nr. 316 din 17 decembrie 2007 prin care a solicitat stabilirea despăgubirilor pentru terenul in suprafața de 1836,313 situat în comuna Bărcănești, tarlaua 37, parcela 604/88 mp la suma de 128.590 lei (echivalentul a 36740 Euro - 20 Euro mp).
Reclamanta a arătat în motivarea acțiunii, că prin hotărârea nr. 316 din 17 decembrie 2007 s-a dispus exproprierea terenului în suprafața de 1836,313 mp proprietatea sa, situat în comuna Bărcănești, tarlaua 37, parcela 604/88 mp și s-au stabilit despăgubiri în cuantum de 23141,40 lei - echivalent a 6600 Euro (3,6 Euro/mp) A mai susținut reclamanta că despăgubirea stabilită este derizorie și nu ține cont de prețul de circulație al terenului în zona, de amplasamentul acestui teren, aflat in vecinătatea casei sale, în prelungirea terenului curți construcții, de pagubele produse, pe acest teren aflându-se o livada, legume și cereale ce constituie sursa de hrana a familiei reclamantei.
S-a mai susținut că despăgubirile au fost stabilite diferențiat și fără un criteriu stabilit, astfel ca altor persoane ale căror terenuri se aflau la o distanță mai mare față de gospodăria acestora și exproprierea nu le producea prejudicii mari le-au fost acordate despăgubiri de 4 ori mai mari. Î n drept au fost invocate dispozițiile din Legea nr. 198/2004, art. 21-27 din Legea nr. 33/1994, H.G. nr. 686 /2007, H.G. nr. 941/2004. Pârâtul Statul Roman prin C.N.A.D.N. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată întrucât despăgubirile stabilite în favoarea reclamantei de 12,60 lei/mp, adică 3, 6 Euro /mp au avut în vedere raportul de evaluare din data de 31 mai 2006 efectuat de expert evaluator imobiliar M.D., expert agreat de expropriator, astfel că despăgubirea acordată a ținut cont de toate criteriile impuse de lege.
Prin sentința civilă nr. 1399 pronunțată la data de 14 mai 2008 Tribunalul Prahova a admis în parte acțiunea, stabilind dreptul reclamantei la despăgubiri în cuantum de 73445 lei pentru terenul în suprafață de 1836,313 mp situat în com. Bărcănești, jud. Prahova, tarlaua 37, parcela 604/88, respectiv de 40 lei/mp (aproximativ 11 Euro) supus exproprierii. Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că prin hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. 316 din 17 decembrie 2007, reclamantei i s-a propus acordarea unei despăgubiri în cuantum de 23141,40 lei pentru terenul in suprafața de 1836,313 /mp deținut de aceasta împreună cu numiții P.E., P.V. și M.E., conform titlului de proprietate nr. 3530 din 29 iunie 1994 eliberat în temeiul Legii nr. 18/1991 de Comisia județeană Prahova pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor si a certificatului de moștenitor nr. 110 din 16 februarie 1998 eliberat de BNP I.C.
Primind rezultatul expertizei tehnice de specialitate întocmită de expert topo C.A. instanța, comparându-1 cu oferta pârâtei și cu pretențiile formulate de părți a apreciat că oferta efectuată de pârâtă nu exprimă valoarea reala a terenului, în raport de comuna în care este situat, de poziționarea acestuia în extravilanul localității, dar în continuarea gospodăriei reclamantei, de categoria de folosința, de suprafața relativ mare a terenului expropriat, de daunele propriu-zise care s-ar aduce proprietarilor prin expropriere, în condițiile în care din constatările expertului C.A. reiese că pe teren se afla o plantație de pomi și o amenajare de instalație pentru irigat. Tribunalul a apreciat că expertul tehnic judiciar C.A.
a stabilit reala valoare de circulație a terenului, având in vedere atât prețurile de circulație orientative pe piața libera pentru aceasta localitate în ceea ce privește terenurile situate în extravilan - 8-15 Euro /mp cât și hotărârile anterioare ale Comisiei alcătuită în temeiul Legii nr. 198/2004 și a H.G. nr. 1546/2006 de stabilire a despăgubirilor pentru alți proprietari. S-a apreciat că cererea reclamantei de acordare a unei despăgubiri în cuantum de 281,41 lei conform raportului de expertiză întocmit de ing. B.N. nu este fondată, întrucât este mai mare decât valoarea reală a terenului, iar calculul s-a realizat prin raportare la o despăgubire primită de un alt proprietar de terenuri din aceeași comună.
Referitor la cererea reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată, tribunalul a stabilit că nu poate fi avută în vedere, întrucât a fost formulată prin concluziile scrise depuse după închiderea dezbaterilor, cu atât mai mult cu cât prin concluziile orale apărătorul reclamantei a declarat că nu solicită cheltuieli de judecată. Î mpotriva sentinței au declarat apel, în termenul legal atât reclamanta cât și pârâtul, criticând-o ca nelegală și netemeinică. Reclamantă a susținut că este nemulțumită de cuantumul despăgubirilor acordate de instanța de fond, care a refuzat să valideze suma stabilită cu acest titlu de expertul B.N. și nu a ținut cont de prețul de circulație al terenului, de amplasamentul său - în prelungirea curții sale, de pagubele produse - pe acest teren a plantat cereale, legume și o livadă, care asigura hrana familiei sale; respectiv de scăderea considerabilă a valorii proprietății sale.
P ârâtul a criticat hotărârea instanței de fond, arătând că expertiza întocmită de ing. C.A. nu a respectat dispozițiile instanței, neavându-se în vedere valoarea imobilului la data emiterii hotărârii nr. 316/2007. A precizat că instanța le-a respins neîntemeiat obiecțiunile formulate sub acest aspect și nu a avut în vedere că nu s-a indicat metodologia în baza căreia expertul a stabilit cuantumul de 40 lei/mp, care este exagerat de mare, că acesta nu a depus acte justificative în acest sens, iar investițiile menționate de expert nu au fost dovedite de către reclamantă, ca de altfel nici scopul pentru care aceasta pretinde că folosea terenul expropriat. La termenul de judecată din data de 22 septembrie 2000, constatând că la instanța de fond raportul de expertiză nu a fost întocmit cu respectarea disp.
art. 25 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, de o comisie formată din trei experți, în temeiul disp. art. 129 alin. (4) C. proc. civ., rap. la art. 295 alin. (2) C. proc. civ., instanța de apel a pus în discuția părților necesitatea refacerii probatoriilor prin efectuarea unui nou raport de expertiză, cu respectarea disp. art. 25-26 din Legea nr. 33/1994, de o comisie formată din trei experți, unul desemnat de instanță, unul de expropriat și unul de expropriator. Luând act de acordul exprimat de părțile legal reprezentate, instanța a dispus la acest termen de judecată efectuarea noului raport de expertiză, având ca obiectiv calcularea, în conformitate cu disp.
art. 25-26 din Legea nr. 33/1994 a cuantumului despăgubirilor cuvenite reclamantei pentru terenul expropriat. Prin decizia civilă nr. 43 din 2 martie 2009, Curtea de Apel Ploiești, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a admis apelul declarat de reclamanta M.S. și, în consecință a schimbat în parte sentința civilă nr. 1399 din 14 mai 2009 a Tribunalului Prahova, în sensul că a admis în totalitate acțiunea; a obligat pârâtul să plătească reclamantei despăgubiri pentru terenul expropriat în suprafață de 1836,313 mp situat în com. Bărcănești, tarlaua 37, parcela 604/88 în cuantum de 22,30 Euro/mp, conform valorii stabilite în apel de expert C.C.
și cheltuieli de judecată în sumă de 2200 lei; a stabilit că plata despăgubirilor se va face în termen de 30 de zile de la data pronunțării hotărârii, la cursul BNR din ziua plății; a menținut dispozițiile sentinței cu privire la admiterea primului capăt de cerere din acțiune, dar în cuantumul stabilit în apel; a respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâtul Statul Român prin C.N.A.D.N. Din România și a obligat apelantul-pârât să plătească apelantei-reclamante suma de 1950 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de apel a constatat că ambele apeluri conțin critici la adresa expertizei de evaluare efectuată la instanța de fond, însă aceste aspecte nu mai pot fi analizate în această cale de atac în condițiile în care curtea de apel, constatând că raportul de expertiză din dosarul de fond nu a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 25 și art. 26 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, a dispus refacerea probatoriilor prin efectuarea unui raport de expertiză, evaluare, de data aceasta cu respectarea dispozițiilor legale menționate.
Î n ceea ce privește cuantumul despăgubirilor cuvenite reclamantei pentru terenul expropriat, instanța de apel a statuat că valoarea stabilită de instanța de fond nu poate fi avută în vedere, întrucât are la bază un raport de expertiză care a fost întocmit cu încălcarea dispozițiilor imperative ale art. 25 din Legea nr. 33/1994 și, în această situație, suma cuvenită reclamantei trebuie stabilită conform disp art. 27 din Legea nr. 33/1994 între limitele minime și maxime determinate de valoarea oferită de expropriator (12,60 lei) și cea solicitată de către expropriat (281,41 lei) și, prin raportare directă la sumele stabilite în raportul de expertiză efectuat în apel. Cu privire la suma solicitată de reclamantă, ca reper pentru stabilirea limitei maxime a despăgubirilor s-a avut în vedere că, deși prin acțiune aceasta a solicitat ca despăgubirile să fie calculate la prețul de 20 Euro/mp, ulterior, după depunerea raportului de expertiză de către ing.
B.N. și-a majorat câtimea pretențiilor la suma de 281,41 lei (filele 71,78 dosar fond) și, în această situație, neexistând nicio prevedere contrară și expresă în Legea nr. 33/1994, în conformitate cu disp. art. 132 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., curtea de apel a reținut ca limită maximă a despăgubirilor suma de 281,41 lei/mp.
Prin urmare, ținând cont că în speță terenul expropriat se află situat în extravilanul localității, dar pe de altă parte, se află în continuarea curții reclamantei și este folosit de aceasta pentru cultura de plante și pomi, reținând și împrejurarea că, urmare directă a exproprierii, valoarea terenului rămas în proprietatea reclamantei expropriate se diminuează considerabil, că de altfel și eventualele posibilități de exploatare agricolă a sa, curtea de apel a stabilit că despăgubirile ce se cuvin reclamantei trebuie calculate la prețul stabilit de expertul propus de expropriator, de 22,30 Euro/mp . Instanța de apel nu a validat suma de 40 Euro/mp propusă de ceilalți doi experți, întrucât în raport de categoria de folosință a terenului extravilan, agricol, o astfel de sumă apare ca exagerată, depășind cu mult valoarea reală a unui astfel de teren.
S-a apreciat ca fondat motivul de apel formulat de către reclamantă, referitor la cheltuielile de judecată, întrucât acestea au fost solicitate la instanța de fond prin concluziile orale formulate de apărătorul reclamantei, astfel cum se menționează expres în încheierea de amânare a pronunțării, aflată la fila 78 dosar fond. Cu privire la apelul pârâtului s-au avut în vedere doar motivele formulate de acesta în cadrul termenului legal prevăzut de disp. art. 284 alin. (1) și art. 287 alin. (2) și (4) C. proc. civ., criticile formulate de acesta prin concluziile orale la termenul de judecată din data de 23 februarie 2009 fiind invocate în afara termenului legal stipulat de textele de lege menționate.
In considerarea celor menționate în precedent, instanța a respins ca nefondat apelul declarat de pârât și a admis apelul reclamantei. Î mpotriva menționatei decizii au formulat recurs, în termen legal, reclamanta M.S. și pârâtul Statul Român prin C.N.A.D.N. din România. Î n dezvoltarea motivelor de recurs, reclamanta a susținut că instanța de apel a încălcat dispozițiile art. 26 din Legea nr. 33/1994 care prevăd că despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului. S-a mai susținut că pe terenul expropriat au fost plantate o livadă, legume și fructe ce constituiau hrana familiei precum și faptul că în mod greșit s-a omologat raportul de expertiză superficial efectuat de expertul consilier C.C., fără a avea în vedere raportul de expertiză comun.
Î n recursul său, pârâtul a susținut că atât instanța de fond cât și cea de apel au încălcat dispozițiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, care prevăd că la calculul despăgubirii experții vor ține cont de prețul cu care se vând în mod obișnuit imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, adică în localitatea Bărcănești, aceasta însemnând, în opinia pârâtului prețul de tranzacționare al terenului și nu cel de ofertare.
Analizând recursurile formulate, în raport de criticile comune referitoare la expertiza efectuată în fața instanței de apel, Înalta Curte, apreciază că sunt nefondate, pentru următoarele considerente: Î n conformitate cu dispozițiile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică „despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite." Alineatul (2) al art. 26 din lege prevede că „la calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia." Expertiza administrată și omologată în cauză a fost efectuată cu respectarea cerințelor prevăzute de art. 26 din Legea nr. 33/1994, așa cum rezultă din conținutul raportului întocmit de către experți, aspect reținut și de instanța de apel, ca urmare a analizării și verificării conținutului expertizei.
Prin raportul de expertiză întocmit de comisia formată din cei trei experți - unul desemnat de instanță, unul de către expropriat și unul de expropriator s-a concluzionat că despăgubirile cuvenite apelantei-reclamante trebuie calculate fie prin raportare la suma de 22,30 Euro/mp - concluzia expertului C.C., desemnat de expropriator, fie la 40 Euro/mp- concluzia experților C.M. și B.N., experți desemnați de instanță și respectiv de expropriat. Totodată, în raportul menționat, experta desemnată de instanță a stabilit o valoare unitară de 31,50 Euro/mp calculată ca medie între valorile de 22, 30 și 40,00 ale celor trei experți( filele 70,71 dosar). Referitor la daunele aduse proprietarului, în mod corect s-a statuat că reclamanta nu a făcut nicio dovadă cu privire la acest aspect.
Văzând dispozițiile legale enunțate și faptul că s-a făcut aplicarea acestor prevederi la întocmirea raportului de expertiză tehnică, se constată că, în cauză, s-a stabilit o dreaptă despăgubire, cu respectarea principiului apărării dreptului de proprietate privată. Față de cele ce preced, se constată că au fost aplicate corect dispozițiile legale incidente în speță, ceea ce impune respingerea recursurilor, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., cu consecința păstrării deciziei pronunțate de instanța de apel. PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursurile declarate de reclamanta M.S. și de pârâtul Statul Român prin C.N.A.D.N.R. împotriva deciziei nr. 43 din 2 martie 2009 a Curții de Apel Ploiești, secția civilă, ca nefondate. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 ianuarie 2010.
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.