ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1197/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin hotărârea nr. 947 din 25 septembrie 2008 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a fost respinsă contestația formulată de doamna judecător A.I. împotriva Hotărârii nr. 307 din 18 septembrie 2008 a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Pentru a pronunța această hotărâre, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reținut că prin Hotărârea nr. 307 din 18 septembrie 2008, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a respins contestația formulată de doamna judecător împotriva Hotărârii nr. 36 din 8 septembrie 2008 a Comisiei de organizare a concursului de promovare în funcții de execuție a judecătorilor și procurorilor din data de 05 octombrie 2008, prin care a fost respinsă cererea acesteia de înscriere la concurs, pentru neîndeplinirea condiției referitoare la vechimea minimă de 5 ani în funcția de judecător.

La adoptarea hotărârii contestate în cauză, Secția pentru judecători a avut în vedere următoarele considerente: Doamna A.I., judecător la Judecătoria Constanța, s-a înscris la concurs la data de 13 august 2008 (cerere înregistrată sub nr. 219/1154/2007), în termen legal, pentru promovare efectivă la Tribunalul Constanța, specializarea - dreptul penal, având o vechime, potrivit art. 44 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de 3 ani, 6 luni și 4 zile, calculată la data de 05 octombrie 2008, astfel: 01 august 2002 - 06 decembrie 2004, consilier juridic, Primăria Municipiului Călărași; 01 aprilie 2005 - 01 iulie 2008, avocat Baroul Călărași; 01 iulie 2008 - prezent, judecător la Judecătoria Constanța.

Potrivit dispozițiilor art. 44 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pot participa la concursul pentru promovarea în funcțiile de judecător de tribunal judecătorii care îndeplinesc condiția minimă de vechime, aceea de 5 ani vechime în funcția de judecător, la calcularea vechimii menționate luându-se în considerare și perioada în care judecătorul a fost avocat.

Aceste dispoziții se regăsesc și în art. 5 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621/2006, conform căruia pot participa la concursul de promovare în funcții de execuție vacante sau pe loc judecătorii care îndeplinesc condițiile minime de vechime prevăzute la art. 44 alin. (1) lit. a), b), c) și alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare. În consecință, cum perioada în care d-na judecător a îndeplinit funcția de consilier juridic nu poate fi avută în vedere în calculul vechimii minime prevăzute de textele enunțate, Secția pentru judecători a reținut că d-na judecător A.I.

nu îndeplinește condiția minimă de vechime prevăzută de art. 44 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, adică una dintre condițiile cumulative prevăzute de lege pentru promovarea în funcții de execuție. Împotriva Hotărârii nr. 307 din 18 septembrie 2008 a Secției pentru judecători, doamna judecător A.I. a formulat contestație în termen legal. Referitor la motivele invocate de doamna judecător A.I. în prezenta contestație, se constată că a fost reiterată aceeași argumentație ca cea invocată în contestația exercitată împotriva hotărârii Comisiei de organizare, argumentație care a fost analizată deja de Secția pentru judecători în cuprinsul hotărârii contestate în cauză.

Având în vedere faptul că nu au fost formulate motive noi de contestație, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că se mențin considerentele expuse de Secția pentru judecători în cuprinsul hotărârii contestate, în sensul că, la calculul vechimii minime prevăzute de lege pentru promovarea la instanța superioară sunt luate în considerare doar perioadele în care judecătorul a îndeplinit funcția de judecător, procuror sau avocat. Î mpotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta, criticând soluția adoptată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

În motivarea recursului formulat, recurenta-reclamantă a criticat hotărârea atacată, susținând în esență că la stabilirea vechimii necesare pentru înscrierea la concursul de promovare, nu s-a luat în calcul perioada în care recurenta a fost consilier juridic, ceea ce constituie un act de discriminare, astfel cum rezultă din dispoziții ale hotărârilor Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, din Constituția României din tratatele internaționale precum și cele din dispozițiile Convenției Europene a Drepturilor Omului, care interzic discriminarea. Totodată, recurenta a susținut că nu au fost luate în considerare soluțiile și principiile enunțate de Curtea Europeană de Justiție cu privire la egalitatea de tratament și la obligarea de nediscriminare.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 29 din Legea nr. 317/2004. Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului formulat și menținerea hotărârii atacate, susținând în esență că aceasta a fost adoptată cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează condițiile pentru înscrierea la concursul de promovare în funcții de execuție prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Analizând hotărârea atacată în raport de criticile formulate, de dispozițiile legale incidente, cât și în temeiul dispozițiilor art. 304 1 C. proc. civ. Înalta Curte constată că recursul formulat în cauză este nefondat, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.

Soluția pronunțată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la respingerea contestației formulate de către recurentă împotriva Hotărârii nr. 307 din 18 septembrie 2008 a Secției pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii este corectă. În speță, după cum rezultă din criticile formulate, problema de drept supusă dezlegării, vizează interpretarea dispozițiilor legale privind condițiile stabilite pentru participarea judecătorilor și procurorilor la concursul de promovare. Potrivit dispozițiilor art. 44 din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor republicată, cu modificările și completările ulterioare.

„(1) Pot participa la concursul de promovare la instanțele sau parchetele superioare judecătorii și procurorii care au avut calificativul „foarte bine” la ultima evaluare, nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani și îndeplinesc următoarele condiții minime de vechime: a) 5 ani vechime în funcția de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcțiile de judecător de tribunal sau tribunal specializat și procuror la parchetul de pe lângă tribunal sau parchetul de pe lângă tribunalul specializat; b) 6 ani vechime în funcția de judecător sau procuror pentru promovarea în funcțiile de judecător de curte de apel și procuror la parchetul de pe lângă acesta; c) 8 ani vechime în funcția de judecător sau procuror pentru promovarea în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

(2) La calcularea vechimii prevăzute la alin. (1) se ia în considerare și perioada în care judecătorul sau procurorul a fost avocat”. Aceleași prevederi se regăsesc și în art. 5 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea nr. 621/2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Dispozițiile art. 44 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, fac referire expresă și limitativă la vechimea în funcția de judecător sau procuror și vechimea în funcția de avocat, doar această vechime fiind luată în considerare la calcularea vechimii necesare pentru a putea participa la concursul de promovare în funcții de execuție.

Principalele critici formulate de recurentă vizează neluarea în calculul vechimii necesare a perioadei în care aceasta a îndeplinit funcția de consilier juridic, apreciind că aceasta constituie un act de discriminare în raport cu perioada de exercitare a avocaturii care este recunoscută de dispozițiile legale mai sus menționate, dispoziții care încalcă atât hotărâri ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, din Constituția României, din tratate internaționale precum și din decizii C.E.D.O. Criticile recurentei sunt nefondate întrucât din perspectiva textelor legale menționate perioada în care recurenta a îndeplinit funcția de consilier juridic nu poate fi avută în vedere, la calcul vechimii minime necesare, astfel că aceasta nu îndeplinește una din condițiile cumulative prevăzute de lege pentru promovarea în funcții de execuție.

Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii atacată a fost fundamentată având în vedere că la data înscrierii la concurs, d-na judecător A.I. avea o vechime în funcția de judecător de 2 ani și 8 luni, iar în conformitate cu art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicată, perioada anterioară în care recurenta a îndeplinit funcția de consilier juridic nu poate fi avută în vedere la calculul vechimii prevăzute de art. 44 alin. (1) lit. a) din aceeași lege.

Este necontestat faptul că prin Decizia nr. 785 din 12 mai 2009, Curtea Constituțională a constatat că sunt neconstituționale prevederile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, iar potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (1) din Constituție, republicată, aceste prevederi constatate ca fiind neconstituționale își încetează aplicabilitatea la 45 zile de la data publicării deciziei, dacă în acest interval, Parlamentul sau Guvernul după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Astfel fiind, urmare a acestei decizii, prevederile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 și-au încetat efectele juridice la data de 21 iulie 2009 prin împlinirea termenului de 45 zile de la data de 15 iunie 2009, respectiv data publicării acesteia în M. Of.

al României. În consecință, începând cu această dată, condiția de vechime impusă judecătorilor și procurorilor pentru participarea la concursul de promovare la instanțele sau parchetele imediat superioare este reglementată de dispozițiilor art. 44 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în speță fiind aplicabile dispozițiile art. 44 alin. (1) lit. a) care prevăd o vechime în funcția de judecător sau procuror de 5 ani.

Prin raportare la aceste dispoziții legale, Înalta Cure va reține că este legală hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a constatat că la data concursului recurenta nu îndeplinea condiția legală de 5 ani vechime, și pentru a participa la concursul de promovare în funcții de execuție din 05 octombrie 2008. Prin înlăturarea prevederilor art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, a fost înlăturată orice discriminare ca efect al Deciziei Curții Constituționale nr. 785/2009, iar la calcularea vechimii prevăzute de art. 44 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, se are în vedere numai vechimea în funcția de judecător sau procuror, fără a mai fi posibilă luarea în considerare a perioadei în care judecătorul sau procurorul a îndeplinit anterior alte funcții de specialitate juridică.

Recurenta a invocat în cauză și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 44 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2004, excepție respinsă de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 1038 din 14 septembrie 2010, reținându-se că dispozițiile legale nu încalcă principiul nediscriminării și cel al egalității de tratament. De altfel, cum s-a statuat în jurisprudența Curții Constituționale, în concordanță cu cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, principiul egalității în drepturi consfințit constituțional, presupune identitate de soluții numai pentru situații identice.

Susținerile recurentei referitoare la aplicarea în dreptul intern a prevederilor din tratatele internaționale la care România este parte, referitoare la condițiile de numire a judecătorilor instanțelor internaționale sunt nefondate întrucât îndeplinirea condițiilor de promovare în funcția de judecător național nu poate fi analizată prin prisma prevederilor și condițiilor convenite de state în privința numirii judecătorilor instanțelor internaționale. Având în vedere toate aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Respinge recursul formulat de A.I. împotriva hotărârii nr. 947 din 25 septembrie 2008 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 1 martie 2011.