ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1721/2013
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1721/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Prin Decizia nr. 6
din 15 ianuarie 2013, Curtea de Apel Timișoara a respins cererea de sesizare a
Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 5, 38 alin. (1), 89 alin. (3), 131 alin. (2) și art. 132 alin. (1) și (2)
din Legea nr. 304/2004, republicată.
A fost respinsă
contestația în anulare formulată de contestatorii B.G., D.I. și D.M. împotriva
Deciziei civile nr. 1855 din 20 septembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel
Timișoara în Dosarul nr. 5118/30/2006.
A fost respinsă
cererea de revizuire formulată de revizuenții B.G., D.I. și D.M. împotriva
aceleiași hotărâri.
Curtea de apel a
constatat, în analiza excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor legal
menționate, că în raport de prevederile art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr.
45/1992 nu sunt îndeplinite cerințele legale pentru sesizarea Curții
Constituționale, întrucât se invocă neconstituționalitatea unor dispoziții
legale ce nu au legătură cu obiectul prezentei cereri și care nu pot influența
soluția în cauză, motiv pentru care cererea de sesizare a Curții
Constituționale a fost găsită ca nefondată.
Împotriva
sus-menționatei hotărâri a declarat recurs B.G., susținând că nelegalitatea
acesteia constă în sfidarea normei speciale (art. 29 alin. (5) din Legea nr.
47/1992). Pe fondul cererii sale, a învederat că dispozițiile legale a căror
neconstituționalitate a învederat-o au legătură cu soluționarea fondului cauzei
deduse judecății, contestație în anulare, fiind astfel îndeplinite condițiile
de sesizare a Curții Constituționale pretinse de legea specială.
Recursul nu este
fondat.
Potrivit art. 29 din
Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate
în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind
neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe și a unei dispoziții dintr-o
lege sau ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în
orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acesteia”.
În cauză, obiectul
litigiului îl constituie o cerere de contestație în anulare (art. 317, 318 C.
proc. civ.), respectiv revizuire (art. 322 C. proc. civ.) împotriva Deciziei
nr. 1855 din 20 septembrie 2012 a Curții de Apel Timișoara, prin care s-a
respins recursul declarat de pârâta B.G. împotriva Deciziei nr. 765A din 27
octombrie 2011 pronunțată de Tribunalul Timiș, prin care a fost menținută
Sentința civilă nr. 24/2006 pronunțată de Judecătoria Deta prin care s-a
dispus, alături de ceilalți pârâți, evacuarea pârâtei B.G. din imobilul situat
în com. Liebling nr. 318, județul Timiș.
În acest context,
legal s-a reținut că excepția de neconstituționalitate invocată, ce vizează
dispoziții legale privind organizarea judiciară, nu are legătură cu fondul
pricinii ce privește îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a căii
extraordinare de atac de retractare a contestației în anulare /revizuire deduse
judecății.
Prin urmare, curtea
de apel a făcut o corectă interpretare și aplicare a prevederilor art. 29 alin.
(1) din Legea nr. 47/1992 atunci când a stabilit că nu poate fi primită cererea
de sesizare a Curții Constituționale, nefiind îndeplinită condiția ca
dispozițiile normative a căror constituționalitate se cere a fi cenzurată, să
aibă legătură cu soluționarea cauzei.
În consecință,
constatând că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 29 din
Legea nr. 47/1992 pentru admiterea cererii de sesizare a Curții
Constituționale, cum legal a reținut curtea de apel, în baza art. 312 alin. (1)
C. proc. civ., recursul dedus judecății va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de pârâta B.G. împotriva Deciziei nr. 6 din 15
ianuarie 2013 a Curții de Apel Timișoara, secția I civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 27 martie 2013.
Procesat de GGC - DG