ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1344/2012

Prin acțiunea

formulată la data de 8 decembrie 2010, reclamanții I.B.P. și A.R.M. au chemat

în judecată Statul Român prin Comisia Centrală pentru Stabilirea

Despăgubirilor, solicitând obligarea acesteia la emiterea deciziei care să

conțină titlul de despăgubire, ca răspuns la Dispoziția nr. 1835 din 28

octombrie 2004 emisă de Primăria Municipiului Deva, județul Hunedoara;

obligarea pârâtei să o transmită Direcției pentru acordarea despăgubirilor în

numerar din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților;

obligarea pârâtei la plata unei sume de 10000 RON cu titlul de daune morale

suferite ca urmare a refuzului emiterii titlului de despăgubire; obligarea în

solidar a funcționarului căruia i-a fost atribuit spre soluționare și obligarea

pârâtei la cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii,

reclamanții au învederat că prin contractul de cesiune nr. 2840 din 22

octombrie 2010 au dobândit 25% din drepturile ce fac obiectul dosarului

înregistrat sub nr. 17230/CC, de la B.A. moștenitorul autoarei E.A., căreia i

s-a recunoscut dreptul la restituirea în echivalent a imobilului situat în

Deva, str. 23 August, nr. 122, județul Hunedoara.

Reclamanții au mai

arătat că, deși s-au adresat pârâtei la data de 29 octombrie 2010 cu memoriul

înregistrat sub nr. RG/61593, solicitând emiterea deciziei reprezentând titlul

de despăgubire, până în prezent nu au primit un răspuns.

Prin întâmpinare,

pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a solicitat

respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că dosarul reclamanților a fost

selectat în ședință Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din 19

ianuarie 2011, potrivit art. 3 din Decizia nr. 2815/2008 desemnându-se

evaluatori, însă s-a apreciat că este necesară completarea dosarului cu o copie

legalizată a CF nr. 35 Deva, tradusă integral în limba rămână.

În ceea ce privește

capătul 2 al cererii, pârâta arată că, ANRP va emite titlul de conversie și/sau

titlu de plată în baza Deciziei conținând titlu de despăgubire și a opțiunilor

persoanelor îndreptățite.

Prin Sentința nr.

4166 din 14 iunie 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios

administrativ și fiscal, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanți;

A obligat pârâta să

emită decizia conținând titlul de despăgubire aferentă Dispoziției nr. 1835 din

28 octombrie 2004 a Primăriei municipiului Deva;

A respins cererea de

obligare a pârâtei la transmiterea Deciziei către Direcția pentru acordarea

despăgubirilor în numerar;

A respins cererea de

obligare în solidar a pârâtei și a funcționarului căruia i-a fost atribuit

dosarul spre soluționare, la plata daunelor morale în sumă de 10000 RON și a

obligat pârâta să plătească reclamanților suma de 3000 RON cu titlu de

cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța de fond a reținut în esență că, din anul 2004, data

emiterii Dispoziției emisă de primarul Municipiului Deva nr. 1835/28

octombrie     2004 și până la data introducerii acțiunii a trecut un interval

considerabil ce nu poate fi apreciat ca termen rezonabil de soluționare a

dosarului reclamanților.

Apărările pârâtei

privind necesitatea completării dosarului cu copia legalizată a CF nr. 35 Deva,

tradusă integral în limba română, a fost înlăturată, reținându-se că pârâta nu

a făcut vreo dovadă în acest sens.

Pe de altă parte,

instanța de fond a arătat că potrivit dispozițiilor Legii nr. 247/2005, CCSD nu

avea posibilitatea restituirii sau completării dosarului cu acte de la Primăria

care a emis Dispoziția conform Legii nr. 10/2001, având doar competența de a

verifica legalitatea strict cu privire la soluția de respingere a cererii de

restituire în natură a imobilului, celelalte aspecte de nelegalitate urmând a

fi verificate de prefect, care emite avizul de legalitate.

În ce privește cel

de-al doilea capăt de cerere, instanța de fond a reținut că titlurile de

conversie se emit numai după emiterea titlurilor de despăgubire, conform

procedurii stabilite în Titlul VII al Legii 247/2005, în baza opțiunii

persoanelor îndreptățite, astfel că nu se poate reține în sarcinile autorității

pârâte un refuz nejustificat de transmitere a titlurilor.

Capătul de cerere

privind obligarea autorității pârâte și a funcționarului căruia i-a fost

atribuit dosarul, la plata daunelor morale, a fost respins, instanța de fond

reținând că reclamanții nu au făcut dovada prejudiciului moral suferit

Reținând culpa

pârâtei, instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 274 Cod de procedură

civilă, obligând-o la plata cheltuielilor de judecată către reclamanți.

Împotriva acestei

sentințe a declarat recurs, în termen, motivat, pârâta Comisia Centrală pentru

Stabilirea Despăgubirilor pentru nelegalitate și netemeinicie.

Motivele de recurs

invocate conform art. 304

1

C. proc. civ. se încadrează în

dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. invocându-se greșita aplicare a

legii sub două aspecte:

Primul aspect vizează

soluționarea capătului principal al acțiunii având ca obiect obligarea

recurentei la emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubire.

Se arată că în mod

greșit s-a apreciat de instanța de fond că în cauză există un refuz

nejustificat de soluționare, în sensul depășirii termenului rezonabil de

soluționare a cererii având ca obiect emiterea titlului de despăgubire. Aceasta

deoarece s-a constatat, cu ocazia verificării legalității respingerii cererii

de restituire în natură, că dosarul aferent Dispoziției nr. 1835 din 28

octombrie 2008 este incomplet, fiind emisă Adresa nr. 17230/CC din 28 aprilie

2011 de care instanța de fond nu a ținut cont.

Se invocă greșita

aplicare a dispozițiilor Titlului VII din Legea nr. 247/2005, care privind

anumite etape prealabile obligatorii emiterii titlului de despăgubiri, etape

care cuprind evaluarea imobilului, de către instanța de fond.

Al doilea aspect de

nelegalitate privește neaplicarea de către instanța de fond a dispozițiilor

art. 275 sau 274 alin. (3) C. proc. civ. în condițiile în care recurenta a

recunoscut implicit pretențiile reclamanților - intimați și pe de altă parte

acțiunea lor, astfel cum a fost formulată a fost admisă în parte.

La dosar

intimații-reclamanți au depus acte conform art. 305 C. proc. civ. și practică

judiciară.

Analizând recursul

declarat, în raport de motivele invocate Curtea îl apreciază ca fondat, în

parte sentința atacată fiind dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor art. 274

alin. (1) C. proc. civ. în raport de admiterea în parte a acțiunii dispusă prin

sentința atacată.

Primul aspect de

nelegalitate care privește fondul cauzei nu este fondat. În mod corect și legal

prin sentința atacată a fost admis capătul de acțiune având ca obiect emiterea

titlului de despăgubire, în cauză fiind îndeplinite condițiile existenței unui

refuz nejustificat de soluționare a cererii. Aceasta deoarece de la data

emiterii Dispoziției nr. 1835 din 28 octombrie 2004 de către Primăria

Municipiului Deva în baza Legii nr. 10/2001 a fost depășit termenul rezonabil de

soluționare la data formulării acțiunii, 8 decembrie 2010.

Pe de altă parte

Adresa nr. 17230/CC din 28 aprilie 2011 invocată în recurs a fost emisă

ulterior comunicării cererii de chemare în judecată și nu probează faptul că în

cauză nu au fost respectate etapele emiterii deciziei reprezentând titlu de

despăgubire.

Curtea apreciază ca

fondat aspectul de nelegalitate care privește acordarea cheltuielilor de

judecată în baza art. 274 alin. (1) C. proc. civ. în cuantumul solicitat și

probat de reclamanți, în condițiile în care acțiunea a fost admisă în parte.

În mod greșit

instanța de fond nu a făcut aplicarea art. 274 alin. (3) și 276 C. proc. civ.

în condițiile în care acțiunea a fost admisă în parte, respectiv fiind admis un

capăt de cerere și respinse celelalte două capete ale cererii de chemare în

judecată având ca obiect transmiterea deciziei și obligarea la plata daunelor

morale.

Apreciind asupra

cheltuielilor de judecată conform art. 274 alin. (3) C. proc. civ. și art. 276

C. proc. civ. Curtea va modifica în parte sentința atacată în sensul că va

obliga recurenta-pârâtă la 1500 RON cheltuieli de judecată către

intimații-reclamanți.

Față de cele expuse

mai sus Curtea în baza art. 312 alin. (1) și (2) C. proc. civ. va admite

recursul și va modifica în parte sentința atacată în sensul că va obliga

recurenta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor la 1500 RON

cheltuieli de judecată către intimații-reclamanți.

Va menține celelalte

dispoziții ale sentinței atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor împotriva

Sentinței nr. 4166 din 14 iunie 2011 a Curții de Apel București, secția a

VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința

atacată, în parte, în sensul că obligă recurenta-pârâtă Comisia Centrală pentru

Stabilirea Despăgubirilor la 1500 RON cheltuieli de judecată către

intimații-reclamanți I.B.P. și A.R.M.

Menține celelalte

dispoziții ale sentinței atacate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 13 martie 2012.

Procesat de GGC - DG