ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1424/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Sesizarea instanței de fond Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, C.N.S.A.S. a formulat acțiune în constatare a existenței calității de lucrător al Securității în ceea ce-l privește pe pârâtul A.I. În motivarea cererii s-a arătat că pârâtul a avut gradul de ofițer în cadrul I.J.S. Timiș iar prin activitățile desfășurate a suprimat drepturi și libertăți fundamentale recunoscute și garantate de legislația în vigoare la acea dată. 2. Soluția instanței de fond Prin Sentința civilă nr. 3289 din 9 mai 2011 a Curții de Apel București a fost admisă cererea reclamantului C.N.S.A.S.

și s-a constatat existența calității de lucrător al Securității în ceea ce-l privește pe pârâtul A.I. În motivarea soluției de fond, s-au invocat dispozițiile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 și s-a reținut că sunt îndeplinite condițiile cerute de lege: pârâtul a avut gradul de căpitan și respectiv maior în cadrul I.J.S. Timiș, Serviciul 1/A, iar prin măsurile întreprinse de către pârât au fost încălcate flagrant drepturi și libertăți fundamentale ale omului garantate prin legile în vigoare. S-a arătat că pârâtul, în calitatea sa de ofițer de Securitate, a aprobat efectuarea unor măsuri informativ-operative asupra activităților cu scop literar. De asemenea, în calitate de ofițer al fostei Securități, a dispus întreprinderea unor măsuri acoperite de influențare pozitivă asupra unei persoane semnalată că sub influența posturilor de radio capitaliste "E.L." pe care le asculta, are concepții ostile și întreține relații apropiate cu preotul N.L.

, element protestatar și disident, dat afară din cadrul preoțimii. Din documentele administrate în cauză, activitatea pârâtului s-a remarcat prin acțiunile ce-au avut ca efect îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, respectiv dreptul la viață privată, încălcându-se concomitent și dreptul fundamental la libertatea de opinie și de exprimare. 3. Celea de atac exercitată Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul A.I. În motivele de recurs se arată că prin Întâmpinarea depusă la 3 septembrie 2010 au fost invocate unele excepții de procedură. S-a invocat faptul că C.N.S.A.S. a făcut cercetări la cererea adresată de cetățeanul B.H. cu privire la dosarele referitoare la B.N., dar au fost încălcate prevederile art. 1 alin. (8) și (9) pentru că nu se putea solicita accesul la dosarele tatălui și se impunea respingerea acțiunii reclamantului C.N.S.A.S.

Unele documente au fost prezentate în limba germană și nu în limba română, iar reclamantul C.N.S.A.S. nu a certificat materialele în limba germană iar acesta constituie un nou motiv pentru respingerea acțiunii reclamantului. Recurentul consideră că din exprimarea folosită de O.U.G. nr. 24 și a Legii nr. 293/2008 - accesul la propriul dosar, rezultă că reclamantul nu putea extinde verificările și la alte dosare decât printr-un abuz de drept. De asemenea, apreciază că B.N. nu a fost urmărit și nu s-a aflat în atenția sa pe perioada cât a stat în țară, unele materiale, inclusiv cele prin care acesta a fost urmărit informativ, deși C.N.S.A.S. i le atribuie, acest lucru este imposibil pentru că în acea perioadă nu era ofițer, iar celelalte materiale nu reprezintă o urmărire a acestui cetățean și trebuie făcută distincția între instructaj general și sarcini trasate.

Instanța de fond nu a răspuns la aceste excepții și argumente prezentate în întâmpinare, fiind încălcate flagrant prevederile art. 261 pct. 3 C. proc. civ., dar și cele ale art. 261 pct. 5 C. proc. civ. pentru că nu sunt prezentate motivele de fapt și de drept pentru care au fost înlăturate. Instanța de fond a preluat termenii utilizați de C.N.A.S., a dispus, a aprobat, deși corect era "a propus", mai ales că acești termeni sunt foarte importanți într-un cadru cum este cel militar. În temeiul art. 304 1 C. proc. civ.

s-au prezentat ca argumente pentru casarea sentinței: - în motivarea sentinței a fost folosit numele T.W., dar în materialele la care a avut acces pârâta erau folosite inițialele T.W.; - instanța a reținut ca o încuviințare sublinierile făcute la fiecare poezie, dar acest material nu i-a fost comunicat pârâtului; - deși instanța a arătat că pârâtul a dispus măsuri de influențare pozitivă, recurentul arată că a propus măsurile, iar prin aprobarea șefului ierarhic au devenit ordine de executat, dar cel urmărit nu putea să se simtă lezat în drepturile sale fundamentale pentru că procedeul era strict secret; - susținerile instanței că legea nu are scop punitiv și nu instituie o responsabilitate penală nu se impun a fi reținute.

S-a solicitat casarea sentinței și respingerea acțiunii în constatare inițiată de C.N.S.A.S. A fost înaintată la dosar Decizia nr. 1309 din 9 octombrie 2011 pronunțată de Curtea Constituțională în Dosarul nr. 12143/2/2009 al Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, ca urmare a sesizării înaintate la 6 iulie 2011, decizie prin care a fost respinsă ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor O.U.G. nr. 24/2008 și Legea nr. 293/2008. La 14 martie 2012 recurentul a depus la dosar o "Completare la recurs". 4. Soluția instanței de recurs După examinarea motivelor de recurs, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge recursul pentru următoarele considerente: În cadrul motivelor de recurs recurentul a invocat faptul că hotărârea instanței de fond nu este motivată pentru că nu au fost prezentate motivele de fapt și de drept pentru care au fost respinse argumentele și apărările pârâtului.

Din verificarea hotărârii instanței de fond rezultă că hotărârea instanței de fond este motivată atât în fapt și în drept, dar nu se poate cere instanței să prezinte motivele pentru care nu a luat în considerare fiecare argument invocat în apărarea pârâtului, mai ales că întâmpinarea era redactată pe 32 de pagini. Pentru că unele apărări au fost preluate și în cadrul motivelor de recurs, acestea vor fi analizate. Potrivit art. 1 alin. (8) din O.U.G. nr. 24/2008 "De drepturile prevăzute la alin. (1) - (7) beneficiază soțul supraviețuitor și rudele până la gradul al patrulea inclusiv ale persoanei decedate ori moștenitorii săi testamentari. De aceste drepturi beneficiază în primul rând soțul supraviețuitor și după aceea rudele în ordinea proximității legăturii de rudenie.

În cazul rudelor de același grad, au acces la dosar toți în mod egal, iar în cazul publicării dosarului sau elementelor din dosar, este nevoie de consimțământul tuturor". În raport de aceste prevederi, în mod corect, C.N.S.A.S. a efectuat verificări pentru a se putea stabili calitatea de lucrător al Securității a persoanelor care au instrumentat dosarul B.N., tatăl persoanei care a făcut solicitarea către intimatul-reclamant. De altfel, chiar recurentul recunoaște că de dreptul de acces la propriul dosar beneficiază soțul supraviețuitor și alte rude și astfel nu se poate considera nelegală sesizarea C.N.S.A.S. Faptul că la dosar a fost depus vreun document în limba germană nu poate duce la nulitatea acțiunii în constatare având în vedere că înscrisurile care susțineau Nota de constatare sunt în limba română.

Deși se susține că recurentul-pârât nu ar fi urmărit pe B.N., actele depuse de intimat dovedesc contrariul, iar faptul că a făcut numai "propuneri" care au fost aprobate de conducătorii Securității nu poate conduce la concluzia că prin măsurile propuse nu au fost încălcate drepturi și libertăți fundamentale. Deși recurentul a invocat și dispozițiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ. nu a indicat care sunt formele de procedură încălcate și care să atragă sancțiunea nulității prevăzute de art. 105 alin. (2) C. proc. civ., iar dacă referirile la acest motiv de recurs erau făcute în legătură cu nemotivarea hotărârii, atunci dispozițiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ. sunt nerelevante deoarece nelegalitatea hotărârii pentru nemotivare este reglementată printr-un motiv distinct de recurs - art. 304 pct. 7 C. proc.

civ. Referitor la dispozițiile art. 304 1 C. proc. civ. și la argumentele invocate de recurent, se constată că și acestea sunt nefondate. Deși se susține că numai din hotărârea instanței de fond a aflat că o notă se referea la o persoană T.W., se poate observa că instanța de fond a folosit datele din Nota de constatare aflată la dosarul instanței de fond. Chiar dacă instanța de fond a reținut faptul că recurentul a făcut unele sublinieri pe unele materiale, nu se poate considera nelegală numai pentru acest aspect.

Nu vor fi reținute nici susținerile din recurs potrivit cărora recurentul numai a "propus" măsuri, iar acestea, având caracter secret, nu puteau leza drepturile vreunei persoane deoarece legea nu distinge între lucrătorii care au "propus" și cei care au "aprobat" luarea unor măsuri împotriva persoanelor urmărite, iar faptul că acele măsuri aveau caracter secret nu înseamnă că nu au dus la încălcarea unor drepturi fundamentale ce erau recunoscute și de legislația în vigoare la acel moment. Apreciind că soluția instanței de fond este legală și temeinică, în baza art. 312 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi respins recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâtul A.I. împotriva Sentinței nr. 3298 din 9 mai 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 martie 2012. Procesat de GGC - AA