ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 707/2013

Asupra recursului civil de față, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 1416 din 27 noiembrie 2009, Tribunalul București, secția a IV a civilă, a admis acțiunea formulată de către reclamantul Municipiul București prin Primarul General, în contradictoriu cu pârâta B.I.A.; a admis în parte cererea reconvențională; a încuviințat măsura exproprierii pentru cauză de utilitate publică a imobilului apartamentul nr. x, situat în București, str. Mircea Vulcănescu, proprietatea pârâtei B.I.A., identificat, compus din 2 camere în suprafață utilă de 48,05 m.p., balcon în suprafață de 7,12 m.p., cota indiviză din terenul în suprafață de 15,30 m.p.; a dispus trecerea imobilului apartamentul nr. x, situat în București, str. Mircea Vulcănescu, proprietatea pârâtei B.I.A., identificat potrivit raportului de expertiză tehnică, pârâtei B.I.A., în proprietatea expropriatorului Municipiul București; a obligă reclamantul la plata sumei de 395.300 lei către pârâta B.I.A., reprezentând despăgubiri, în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri.

A fost omologat raportul de expertiză tehnică realizat de experții tehnici D.P., V.V. și A.V.P. și s-a respins cererea reconvențională în ceea ce privește acordarea unor despăgubiri în procent de 7% din valoarea imobilului stabilită de experți, a sumei de 2.000 euro reprezentând cheltuieli pentru mutarea într-un nou apartament, ca neîntemeiată. Împotriva Sentinței nr. 1416 din 27 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a declarat apel pârâta B.I.A. Prin Decizia nr.113/ A din 29 aprilie 2010, Curtea de Apel București, secția a IX- a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, a respins apelul pârâtei B.I.A., ca nefondat. Împotriva acestei decizii, pârâta B.I.A.

a declarat recurs, înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 15 septembrie 2011. Prin încheierea din 12 octombrie 2011, judecata cauzei a fost suspendată în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. Cauza a fost repusă pe rol, din oficiu, prin rezoluția din 12 decembrie 2012 pentru discutarea excepției perimării, fiind fixat termen la 13 februarie 2013. Analizând cu prioritate această excepție peremptorie, înalta Curte constată următoarele: Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., „orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an.

Partea nu se socotește în vină, când actul de procedură urma să fie îndeplinit din oficiu ” . Termenul de perimare începe să curgă de la data ultimului act de procedură făcut în cauză, iar cauzele de întrerupere și suspendare a acestui termen sunt prevăzute de art. 249 și 250 Cod procedură civilă. În prezenta cauză, prin încheierea din 12 octombrie 2011 s-a dispus suspendarea judecății recursului, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., iar de la data suspendării procesul a rămas în nelucrare mai mult de un an, fiind repus pe rol din oficiu. Deoarece procesul a rămas în nelucrare mai mult de un an din vina părților, care, după ce s-a dispus suspendarea pentru lipsa acestora, nu au îndeplinit nici un act de procedură în vederea judecării pricinii și nici nu au invocat și dovedit existența vreunei cauze de întrerupere sau suspendare a cursului perimării, recursul urmează a fi constatat perimat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată perimat recursul declarat de pârâta B.I.A. împotriva Deciziei nr. 113/ A din 29 aprilie 2010 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX- a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 februarie 2013.