ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2783/2009

Deliberând în condițiile art.

256 C. proc. civ. asupra recursului de față, constată următoarele:

Tribunalul Gorj prin sentința civilă nr. 321 din 27

septembrie 2007 a admis excepția lipsei calității procesuale active a

reclamanților și a respins acțiunea formulată de B.N., B.I., D.L.S.G., U.I., P.F.,

N.I.M. și P.D. împotriva pârâtelor S.N.L.O. Târgu Jiu, EMC Motru.

S-a respins totodată cererea

de chemare în garanție a SC UREX Rovinari formulată de pârâta S.N.L.O. Târgu

Jiu.

În motivarea sentinței

instanța a reținut că reclamanții nu mai sunt îndreptățiți să solicite drepturi

patrimoniale invocând ca temei Brevetul de invenție pentru invenția „cupă

poligonală pentru excavator” întrucât acest brevet nu a fost emis pe numele

lor. Reclamanții au avut calitatea de inventatori dar au cesionat dreptul la

eliberarea brevetului în favoarea primei pârâte SC U.C. SA printr-un contract

intitulat „Declarație – Înțelegere”.

S-a reținut astfel că în

cauză nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 32 din Legea nr. 64/1991,

numai titularul de brevet putând beneficia de drepturile de exploatare a

invenției pe întreaga sa durată. S-a mai reținut că cesiunea s-a făcut pe baza

unui contract și a fost înregistrată la O.S.I.M., ea producând efecte de la

data publicării în Buletinul Oficial de Proprietate Intelectuală.

Potrivit contractului,

titulara brevetului s-a obligat să plătească regulat anual în cote procentuale

prevăzute expres drepturile cuvenite cedenților.

Curtea de Apel Craiova prin Decizia

civilă nr. 79 din 25 februarie 2008 a admis apelul reclamanților a desființat

sentința instanței de fond și a trimis cauza spre rejudecare.

S-a reținut, în motivarea

deciziei că potrivit art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1991, dacă

inventatorul este salariat, în lipsa unei prevederi contractuale mai

avantajoase acestuia, dreptul la brevetul de invenție aparține salariatului

pentru invențiile realizate de acesta în exercitarea funcției sale, fie în

domeniul activității unității, în lipsa unei prevederi contractuale contrare.

Instanța de apel a reținut

că reclamanții în calitate de inventatori au cesionat dreptul lor la

înregistrarea brevetului firmei UREX Rovinari în condițiile art. 5 alin. (1) lit.

b) C. civ. din Legea nr. 64/1991 concluzionând astfel că dreptul la brevetul de

invenție aparține reclamanților, chiar dacă a fost cesionat de ei cu privire la

înregistrarea și acordarea brevetului către o terță persoană.

Împotriva acestei decizii

pârâta S.N.L.O. a declarat recurs în termenul legal prevăzut de lege.

În esență s-a criticat

instanței de apel pentru greșita aplicare a dispozițiilor incidente din Legea nr.

64/1991), în cauză reclamanții nemaiavând calitatea de a solicita drepturi

izvorâte din brevetul de invenție care a fost emis în beneficiul unei terțe

persoane.

S-a invocat în acest sens

„Declarația – Înțelegere” încheiată de reclamanți, cu SC U. Rovinari care nu le

poate fi opozabilă și prin care părțile au stabilit procente din valoarea

profitului obținut ceea ce exclude aplicarea art. 5 din Legea nr. 64/1991.

În drept au fost invocate

dispozițiile art. 299 – 316 C. proc. civ.

Analizând decizia atacată

prin prisma criticilor formulate se constată că recursul este întemeiat,

criticile formulate putând fi încadrate în motivul de recurs prevăzut de art. 304

pct. 9 C. proc. civ.

Se constată că instanța de

apel a făcut o greșită interpretare și aplicare a dispozițiilor Legii nr. 64/1991

în sensul că a considerat că reclamanții au calitatea de a solicita drepturi

deduse din exploatarea invenției „lor” de la beneficiarii acesteia.

În mod corect s-a reținut că

reclamanții sunt autorii invenției și că aceștia au concesionat drepturile de a

obține brevetul de invenție către o terță persoană SC U. Rovinari.

În mod greșit s-a

interpretat că deși există un contract între reclamanți și SC U. Rovinari cu

drepturi și obligații simetrice – specifice contractelor sinalagmatice -,

pentru ambele părți, se mai aplică dispozițiile art. 5 alin. (1) lit. b) din

Legea nr. 64/1991 în sensul că titularii brevetului pentru invenție, realizată

în condițiile expres prevăzute de acest text, rămâne inventatorul și, ca urmare

aceștia mai pot solicita în temeiul art. 36 din Lege drepturi patrimoniale

derivate din brevet.

Art. 36 dispune:

„(1) Pentru invențiile

create și realizate în condițiile art. 5 alin. (1) cu clauză contrară și,

respectiv, ale art. 5 alin. (2) inventatorul beneficiază de drepturi

patrimoniale stabilite pe bază de contract încheiat cu solicitantul sau, după

caz, cu titularul brevetului.

(2) Drepturile patrimoniale

se stabilesc în funcție de efectele economice și/sau sociale rezultate din

exploatarea brevetului sau în funcție de aportul economic al invenției”.

Art. 5 alin. (1) lit. b)

invocat dispune:

(1) Dacă inventatorul este

salariat în lipsa unei prevederi contractuale mai avantajoase acestuia, dreptul

la brevetul de invenție aparține:

(b) salariatului pentru

invențiile realizate de către acesta fie în exercitarea funcției sale, fie în

domeniul activității unității prin cunoașterea sau folosirea tehnicilor ori

mijloacelor specifice ale unității, sau ale datelor existente în unitate, fie

cu ajutorul material al acesteia, în lipsa unei prevederi contractuale

contrare”.

Din economia textelor mai

sus citate rezultă fără putință de îndoială că art. 36 face trimitere la

invențiile create și realizate în condițiile art. 5 alin. (1) – pentru cazul în

speță.

Art. 5 al. 1 invocat are

însă o aplicare subsidiară, expres prevăzută atât în alin. (1) „în lipsa unei

prevederi contractuale mai avantajoase (salariatului) cât și în lit. b a

acestui alineat „în lipsa unei prevederi contractuale contrare”.

Or, în cauza dedusă

judecății, există asemenea prevederi contractuale, contrare sub forma

„Declarației – Înțelegere” încheiată de reclamanți cu o terță persoană prin

care titularul brevetului devine SC U. Rovinari iar inventatorilor, pentru

această cesiune, li se stabilesc în mod expres drepturi patrimoniale în sarcina

titularului de brevet.

Ca urmare, reclamanții ca

autori ai invenției nu au calitate procesuală activă pentru a solicita drepturi

deduse din brevetul de invenție în situația în care titularul brevetului de

invenție este o terță persoană cu care inventatorii au încheiat un contract de

concesionare a obținerii brevetului.

Pentru considerentele

arătate văzând dispozițiile art. 312 C. proc. civ. se va admite recursul, se va

modifica în tot decizia atacată în sensul că se va respinge ca nefondat apelul

reclamanților cu consecința păstrării sentinței civile nr. 312 din 27

septembrie 2007 a Tribunalului Gorj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

pârâta S.N.L.O. împotriva Deciziei nr. 79 din 25 februarie 2008 a Curții de

Apel Craiova.

Modifică în tot decizia în

sensul că respinge apelul declarat de reclamanți împotriva sentinței civile nr.

321 din 27 septembrie 2007 a Tribunalului Gorj.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi

10

martie 2009

.