ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1774/2008

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1774/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința

penală nr. 302/D din 7 iunie 2007 a Tribunalului Bacău

s-a dispus condamnarea inculpaților:

I.

G.I., pentru săvârșirea

următoarelor infracțiuni:

prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea

nr. 678/2001 modificată și

completată prin Legea nr. 287/2005, faptă din martie 2006, parte vătămată I.V.M.,

la pedeapsa

de

6 ani închisoare și 3 ani pedeapsă complementară a interzicerii

drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C.

pen.

2.

Tentativă

la infracțiunea de trafic de minori prev. de art. 20

C. pen. rap. la art. 13 alin. (1) și (2) din

Legea nr. 678/2001 modificată

și completată prin Legea nr. 287/2005,

faptă din martie 2006, parte

vătămată I.I.,

la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare și 2

ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64

lit.

a) și b) C. pen.

3.

Tentativă

la infracțiunea de trafic de persoane prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 12

alin. (1) din Legea nr. 678/2001 modificată

și completată prin Legea nr.

287/2005,prin schimbarea încadrării

juridice

din art. 20 C. pen. rap. la art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr.

678/2001 modificată și completată prin Legea nr. 287/2005,faptă din

februarie 2006, parte vătămată P.A., la pedeapsa

de 2 ani

închisoare și 1 an pedeapsă

complementară a interzicerii drepturilor

prev. de art. 64 lit. a) și b) C.

pen.

În baza art. 33 lit. a),art.

34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen., s-au

contopit pedepsele aplicate inculpatului, în pedeapsa

cea mai grea

de 6 ani închisoare și 3 ani

pedeapsă complementară a interzicerii

drepturilor prev. de art. 64 lit.

a) și b) C. pen.

S-a interzis

inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b)

C. pen., pe durata și în

condițiile art. 71 alin. (2) din același cod.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din

pedeapsa de executat, reținerea pe timp de 24 de ore și arestarea preventivă

începând cu'data de 06 aprilie 2006 și până la 05 iunie 2006 când a fost

pus efectiv în libertate în baza deciziei nr. 401

din 05 iunie 2006 a Curții de

Apel Bacău.

În temeiul art. 350 alin.

(1) teza a ll-a C. proc. pen. s-a

revocat

măsura obligării de a nu părăsi țara, dispusă prin decizia

penală nr. 401 din 05 iunie 2006 a Curții de Apel

Bacău și prin încheierea

de ședință din 03 august2006 a Tribunalului

Bacău.

II. Î

n

temeiul art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001

modificată și completată prin Legea nr. 287/2005,

faptă din martie

2006, parte vătămată I.V.M., a fost condamnat

inculpatul B.G.

la

pedeapsa de 5 ani închisoare și 3 ani pedeapsă

complementară a

interzicerii

drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

Au fost interzise

inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe durata

și în condițiile art. 71 alin. (2) din același cod.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din

pedeapsa de executat reținerea pe timp de 24 de ore și arestarea preventivă

începând cu'data de 06 aprilie 2006 și până la 05 iunie 2006 când a fost

pus efectiv în libertate în baza deciziei nr. 401

din 05 iunie 2006 a Curții de

Apel Bacău.

În temeiul art. 350 alin.

(1) teza a ll-a C. proc. pen. s-a

revocat

măsura obligării de a nu părăsi țara, dispusă prin decizia

penală nr. 401 din 05 iunie 2006 a Curții de Apel

Bacău și prin încheierea

de ședință din 03 august2006 a Tribunalului

Bacău.

În temeiul art. 14, art. 346 C. proc. pen. și

art. 998 C. civ. s-a luat act că părțile vătămate I.V.M., I.I.

și P.A., nu s-au constituit părți civile în

cauză.

În temeiul art. 118 lit.

b) C. pen. și art. 19 alin. (1) și (2), din Legea

nr. 678/2001 modificată și

completată prin Legea nr. 287/2005, s-a

dispus confiscarea autoturismului FORD GALAXI cu nr. de

înmatriculare .... seria sașiu WFOGXXPSSG 1

U58683,

aparținând inculpatului G.I., indisponibilizat în baza

ordonanței din 06 aprilie 2006 emisă de D.I.I.C.O.T., Biroul Teritorial Bacău

(filele 264-265 dosar urm. penală).

S-a dispus plata din fondurile MJ a sumei de

240 RON-

onorarii pentru avocații desemnați

pentru asistarea /reprezentarea

părților vătămate.

S-a constatat că la

urmărirea penală și la instanță inculpații au

fost asistați de apărători angajați.

Conform art. 191 alin. (2) C. proc. pen. a

fost obligat

fiecare inculpat la 250 RON cu

titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța

această hotărâre, prima instanță a reținut:

Încă din luna noiembrie

a anului 2005, organele de cercetare

penală s-au sesizat cu privire la faptul că

inculpatul G.I.

desfășoară

acțiuni ilicite de recrutare, transport și transfer de persoane în Italia în

scopul exploatării sexuale sau prin muncă,

acesta

având ca persoană de legătură în Italia, pe numitul F.V.

S-a constatat că inculpatul acționa în

localitățile din

apropierea municipiului

Onești, folosindu-se de diverse persoane pe

care le cunoștea.

Pentru a materializa scopul propus, acela de

a recruta persoane în vederea transportării și transferării în Italia pentru

exploatarea lor sexuală, inculpatul G.I. căuta tinere cu

aspect plăcut, și profitând de starea materială

precară a acestora, se

oferea să

suporte cheltuielile de transport și cele aferente obținerii

documentelor necesare ieșirii din țară, sau să le

avanseze sume de bani pentru familiile lor, promițându-le în mod nereal că vor

lucra la

restaurant, ca barman sau

ca îngrijitoare la familii de bătrâni.

S-a reținut că la începutul anului 2006,

inculpatul G.I.

s-a întâlnit întâmplător cu

inculpatul B.G. pe care-l

cunoștea de mai mult timp. în cursul

discuțiilor avute cu acesta,

inculpatul G.I.

i-a propus să-l ajute să găsească tinere cu

aspect plăcut pe care să i le prezinte pentru a le convinge să meargă

în Italia, propunerea fiind acceptată de inculpatul

B.G.

Astfel, la scurt timp după întâlnire, B.G.

cunoscând-o pe partea vătămată I.V.M. și știind

că provine dintr-o familie numeroasă cu posibilități materiale extrem de

modeste, i-a propus acesteia să accepte să meargă

în Italia pentru a

lucra la un restaurant

sau ca menajeră la o familie de bătrâni și că o

va ajuta să ocupe un loc

de muncă prin intermediul prietenului său G.I.

Ulterior, inculpatul B.G.

a contactat-o telefonic pe

partea

vătămată, sunând-o de la telefonul mobil al inculpatului G.I., stabilind o

întâlnire în cursul căreia urma să-l

cunoască

pe acesta din urmă și să discute și condițiile plecării.

Partea vătămată I.V.M.,

cunoscându-l pe

inculpatul B.G. de mai mult timp și având încredere în

acesta, a acceptat să se întâlnească cu

inculpatul.

În cursul întâlnirilor

care au avut loc, inculpații au reușit să o

convingă pe partea vătămată să accepte plecarea,

oferindu-se să

suporte taxele de transport

și cele pentru obținerea pașaportului de

călătorie, stabilind ca acestea să le restituie banii după ce va obține

locul de muncă în Italia.

În realitate,

inculpatul G.I. intenționa să o transporte pe partea vătămată în Italia și să o

predea numitului F.V. pentru a o obliga la practicarea prostituției, aspect ce

a fost cunoscut

încă de la

început de inculpatul B.G.

Discuțiile în legătură cu data și condițiile

plecării au avut loc de cele mai multe ori în prezența inculpatului B.G. și

chiar în locuința acestuia din urmă.

La una din aceste discuții a fost prezentă și

sora părții

vătămate, în vârstă de 15 ani, I.I.,

pe care G.I. a

încercat să o racoleze în aceeași modalitate. Astfel

inculpatul i-a

promis că o va ajuta să ocupe

un loc de muncă la fel ca și pe sora sa,

și știind că este minoră, i-a

propus să-i procure un pașaport fals

pentru

a o scoate din țară, folosindu-se de fotografia și de datele de

stare

civilă a acesteia din urmă.

Partea vătămată, după

un timp de gândire, a refuzat oferta

inculpatului, condiții în care acesta i-a solicitat să-i găsească o altă

fată care ar dori să muncească în Italia, I.I.,

a contactat-o în

acest sens pe vecina sa C.A. care a acceptat să-l

cunoască pe inculpatul G.I.

Astfel, inculpatul G.I.

însoțit de inculpatul B.G.

, s-a

deplasat în localitatea Rădeana, unde locuiau și surorile I.I. și I.V.M.,

folosindu-se ca de

fiecare dată,

autoturismul marca Ford Galaxy de culoare roșie având

numărul de

înmatriculare.

Inculpatului G.I. nu i-a plăcut aspectul

fizic al lui

C.A., motiv pentru care nu a

mai încercat să o convingă

asupra

unei eventuale plecări la muncă în afara țării.

Cu ajutorului

martorului Z.V., inculpatul G.I.

a obținut pașaportul pentru partea vătămată I.V.M.

, astfel că a fost stabilită ziua de 06 aprilie 2006 ca dată la care

aceasta

urma să fie transportată în Italia.

În ziua respectivă, în timp ce inculpatul G.I.

se

deplasa cu partea vătămată spre vamă, au

fost surprinși de organele

de poliție din cadrul IGPR-B.C.C.O Bacău,

ocazie cu care în

torpedoul autoturismului

aparținând inculpatului (Ford Galaxy

)

au fost găsite actele de identitate și pașaportul purtând numele

părții

vătămate I.V.M.

S-a mai reținut că

inculpatul G.I. a încercat să o

recruteze

în aceeași modalitate și în același scop și pe partea vătămată P.A.

Relativ la această parte vătămată, din datele

dosarului a rezultat că este nepoata inculpatului B.G., prin intermediul căruia

a și cunoscut-o.

Astfel, inculpatul B.G.

a contactat-o telefonic pe

sora

sa, G.B. la data de 15 aprilie 2006, sunând-o de pe

telefonul mobil aparținând inculpatului G. Cu această ocazie,

a

întrebat-o dacă fiica sa, P.A., nu ar dori să plece în Italia, cu ajutorul

inculpatului G.

După convorbirea avută,

inculpații s-au deplasat la locuința

martorei G.B., unde se afla partea vătămată P.A..

Inculpatul G.,

profitând de situația familiară a acesteia și de

starea materială precară determinată

de lipsa unui loc de muncă s-a

oferit să o ajute în găsirea unui loc de muncă în Italia

și pentru a o

convinge, i-a promis că îi va asigura transportul, al cărui cost i-l va

restitui din salariul pe care îl

va obține.

Partea vătămată P.A. nu a acceptat imediat

propunerea inculpatului, stabilind cu acesta să

se întâlnească a doua

zi pentru a-i da răspunsul.

În ziua următoare inculpatul G.I. s-a

întâlnit cu partea vătămată, ocazie cu care i-a comunicat că locul de muncă

promis s-a ocupat dar ar putea să o ajute în altă

modalitate, respectiv

de a o

transporta în Italia, pentru a obține venituri din practicarea prostituției.

Inculpatul i-a relatat

părții vătămate că după ce va ajunge

în Italia, o va preda unei persoane de legătură (respectiv F.V.) care îi

poate oferi cazare și procura „clienți" pentru a

întreține raporturi sexuale în vederea obținerii de venituri pentru a

nu fi nevoită să" iasă la stradă".Pentru a fi mai convingător,

inculpatul a

avut și o convorbire telefonică cu numitul F.V. (zis „V.")

în prezența părții vătămate.

Partea vătămată, la

insistențele mamei sale, deși inițial a fost

încântată de propunerea făcută,

în final nu a mai acceptat plecarea în

Italia.

Împotriva sentinței penale mai sus

menționate, au declarat apel în termen legal, Parchetul de pe lângă Tribunalul

Bacău

criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie, invocând cuantumul

redus al pedepselor aplicate

inculpaților, greșita încadrare juridică

dată

faptei de trafic de persoane, comisă de inculpatul G.I.

În dauna părții vătămate P.A. și respectiv,

apelanții

inculpați G.I. și B.G. , pentru

nelegalitate și

netemeinicie

invocând, motivarea defectuoasă a hotărârii, greșita

condamnare a celor

doi inculpați în baza unor probe greșit

interpretate

și respectiv, lipsa de incidență în cauză a dispozițiilor art.

19 alin.

(1) din Legea nr. 678/2001.

Instanța de apel, în

urma analizării sentinței atacate atât sub

aspectul motivelor de apel invocate, dar și din

oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept existente, a constatat că apelurile

declarate sunt nefondate, și au fost

respinse pentru următoarele

considerente.

Astfel, s-a apreciat că

în cauza dedusă judecății hotărârea

pronunțată de instanța de fond satisface cerințele

impuse de art. 383

alin. (1) C.

proc. pen., că aceasta cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția de condamnare, că vinovăția inculpaților a fost

stabilită prin administrarea probatoriului, că

încadrarea juridică dată

faptelor este cea corectă, iar cu privire la

critica privind lipsa de

incidență în cauză

a dispozițiilor privind confiscarea autoturismului

folosit de inculpatul G.I. la comiterea faptelor,

întrucât

autoturismul proprietatea inculpatului a servit la săvârșirea

infracțiunilor de trafic de persoane, critica a

fost considerată ca

netemeinică.

Cu privire la

individualizarea pedepselor aplicate inculpaților,

instanța de apel a apreciat că

nu se impune majorarea cuantumului pedepselor, motivat de faptul că acestea au

fost just individualizate

de către instanța de fond, în raport de dispozițiile

art. 72 C. pen.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs

inculpații B.G. și G.I., prin apărătorii aleși și au solicitat următoarele:

Apărătorul ales al recurentului inculpat B.G.,

a susținut recursul numai cu privire la individualizarea pedepsei, a

criticat hotărârile pronunțate în cauză prin

prisma cazurilor de casare

prevăzute de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., și a solicitat să

se dea o mai mare eficiență circumstanțelor

personale, arătând că

acesta nu are antecedente penale, este căsătorit,

că are un loc de

muncă, și a solicitat

aplicarea unei pedepse cu suspendarea sub

supraveghere conform art. 86

1

C. pen. sau cu suspendarea condiționată conform art. 81 C. pen.

Apărătorul ales al

recurentului inculpat G.I. a susținut

recursul astfel cum a fost formulat și în scris, a criticat hotărârile

pronunțate în cauză prin prisma cazurilor de

casare prevăzute de art.

385

9

pct. 9, 10, 13, 17 și 14 C. proc. pen., și a solicitat achitarea inculpatului

în principal conform art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la

art. 10 lit. a) C. proc. pen., și art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10

lit. b) C. proc. pen.; și art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C.

proc. pen. în subsidiar, a mai solicitat să se dea o mai mare

eficiență circumstanțelor personale, cu consecința

reducerii pedepsei

arătând că acesta nu are antecedente penale, că are

un loc de

muncă și a solicitat aplicarea

unei pedepse cu suspendarea sub

supraveghere conform art. 86

1

C. pen. sau cu suspendarea

condiționată

conform art. 81 C. pen., precum și restituirea autoturismului confiscat.

Examinând hotărârile

recurate prin prisma cazurilor de casare

prev. de art. 385

9

pct.

9, 10, 13, 17,14 C. proc. pen., cât și

din

oficiu, Înalta Curte constată că recursurile sunt întemeiate, numai

cu

privire la cuantumul pedepselor aplicate și a modalității de executare a

acestora , precum și cu privire la confiscarea

autoturismului, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Înalta Curte, apreciază că instanțele nu au

făcut o corectă adecvare cauzală a criteriilor generale prevăzute de art. 72 C.

pen.

, neținându-se cont atât de gradul de

pericol social în concret al

faptelor

săvârșite de inculpat dar și de circumstanțele personale ale

acestuia.

Pedepsa aplicată în cauză nu reflectă o justă

și completă

valorificare a tuturor criteriilor

de individualizare prev. de art. 72 C. pen., cuantumul acesteia nefiind de

natură să asigure realizarea

scopului pedepsei, astfel cum acesta este

reglementat prin dispozițiile art. 52 C. pen.

În raport de cele

arătate, Înalta Curte, apreciază că această critică este fondată, deoarece în

cauză nu au fost evaluate în mod plural toate criteriile ce caracterizează

individualizarea judiciară, iar

pedeapsa

privativă de libertate dispusă față de inculpat este excesivă, că sunt

îndeplinite condițiile de fond și formă privind

aplicarea dispozițiilor art. 81 C. pen., precum și faptul că se poate

asigura realizarea funcțiiei educativă a pedepsei

și fără privare de

libertate, dând posibilitatea reintegrării sociale a

inculpatului, în

cauză fiind aplicabil

cazul de casare invocat respectiv art. 385

9

pct. 14 C. proc.

pen.

Astfel, Înalta Curte

apreciază că scopul preventiv și educativ al

pedepsei, cerut de art. 52 C.

pen., poate fi atins și prin reducerea

pedepsei aplicate inculpatului B.G., iar ca

modalitate de

executare, aplicarea

dispozițiilor art. 81 C. pen. privind

suspendarea

condiționată a executării pedepsei; urmând a se face aplicarea dispozițiilor

art. 74 lit. c) și 76 lit. b) C. pen.; se va reduce

pedeapsa de 5 ani închisoare la 3 ani închisoare

și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a)

și b) C. pen.

de la 3 ani la 2 ani.

În baza art. 81 C. pen. se va dispune

suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 5

ani.

În baza art. 359 C.

proc. pen. se va atrage atenția

inculpatului asupra prevedrilor art. 83 și art. 84 C.

pen.

La individualizarea pedepsei precum și a

modalității de executare, instanța a avut în vedere pericolul social concret ce

a rezultat din modul de săvârșire a faptei, constând în aceea că în

cursul lunii martie 2006 acesta a recrutat prin

înșelăciune pe partea vătămată I.V.M. în vederea transferării sale în Italia în

scopul practicării prostituției, precum și față de celelalte date ce

caracterizează persoana acestuia, nu are antecedente

penale, este

căsătorit, are un loc

de muncă stabil, atitudinea de sinceritate de care

a dat dovadă în fata

instanțelor, toate acestea conducând la reintegrarea socială și la riscul minim

de a comite alte fapte antisociale.

Cu privire la

inculpatul G.I. Înalta Curte, apreciază că

scopul preventiv și educativ al

pedepsei, cerut de art. 52 C. pen., poate fi atins și prin reducerea pedepsei

aplicate inculpatului, iar ca

modalitate de executare, va aplica dispozițiile art. 86

1

C. pen.

De asemenea, Înalta Curte, apreciază că

instanțele nu au

făcut o corectă adecvare

cauzală a criteriilor generale prevăzute de art. 72 C. pen., neținându-se cont

atât de gradul de pericol social în concret al faptelor săvârșite de inculpat

dar și de circumstanțele

personale ale acestuia.

Pedepsele aplicate în

cauză nu reflectă o justă și completă

valorificare a tuturor criteriilor de

individualizare prev. de art. 72 C. pen.

, cuantumul acestora nefiind de natură să asigure

realizarea

scopului pedepsei,

astfel cum acesta este reglementat prin dispozițiile art. 52 C. pen.

În raport de cele

arătate, Înalta Curte, apreciază că această

critică este fondată, deoarece în cauză nu au fost

evaluate în mod plural toate criteriile ce caracterizează individualizarea

judiciară, iar pedeapsa privativă de libertate dispusă față de inculpat este

excesivă, că sunt îndeplinite condițiile de fond și formă privind

aplicarea dispozițiilor art. 86

1

C.

pen., precum și faptul că se

poate asigura realizarea funcțiiei

educativă a pedepsei și fără privare de libertate, dând posibilitatea

reintegrării sociale a inculpatului, în cauză fiind aplicabil cazul de casare

invocat

respectiv art. 385

9

pct.

14 C. proc. pen.

Astfel că, Înalta Curte va descontopi

pedeapsa de 6 ani închisoare și trei ani pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C.

pen. aplicată inculpatului

G.I. în pedepsele componente de:

- 6 ani închisoare și 3 ani pedeapsă

complementară constând

în interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen., aplicată în baza art. 12 alin.

(1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001;

- 3 ani și 6 luni închisoare și 2 ani

interzicerea drepturilor

prevăzute de art.

64 lit. a) și b) C. pen. aplicată în baza art. 20 rap. la

art. 13 alin.

(1) și (2) din Legea nr. 678/2001;

-

2 ani

închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b )

C. pen. aplicată în baza art. 20 rap. la art. 12 alin. (1)

din Legea nr 678/2001 prin schimbarea încadrării

juridice din art. 20, art.

12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001;

Va face aplicarea dispozițiilor art. 74 lit.

c) și art. 76 lit. b) și d) C. pen.

și va

reduce pedeapsa de 6 ani închisoare la 3 ani închisoare,

pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare la 2 ani

închisoare; pedeapsa

de 2 ani închisoare la 1 an închisoare.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. a) C.

pen., inculpatul G.I. va executa pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

Se va menține pedeapsa

complementară de 3 ani a interzicerii

drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b C. pen. și se va înlătura

aplicarea celorlalte două pedepse complementare.

Se va deduce din

pedeapsa rezultantă reținerea de 24 de ore și

arestul preventiv de la 6

aprilie 2006 la 5 iunie 2006.

În baza art. 86

1

C. pen. va dispune suspendarea executării

sub supraveghere a pedepsei

aplicată inculpatului G.I. pe

durata

unui termen de încercare de 5 ani.

Pe durata termenului de

încercare condamnatul se va supune

următoarelor măsuri de supraveghere conform art. 86

3

alin. (1) lit. a), b), c),

și d)

C. pen.:

a) să se prezinte, la datele fixate la

Serviciul de protecție a

victimelor și

reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul

Bacău;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare

de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile,

precum și întoarcerea;

c) să comunice și să

justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea

fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 359 C. proc. pen. va atrage

atenția

inculpatului cu privire la cazurile

de revocare a suspendării executării

sub supraveghere prevăzute de art. 86

4

C. pen.

La individualizarea pedepsei precum și a

modalității de executare, instanța a avut în vedere pericolul social concret ce

a rezultat din modul de săvârșire a faptei, constând în aceea că în cursul

lunii martie 2006 a recrutat prin înșelăciune pe partea

vătămată I.V.M. în scopul expluatării sexuale și a

încercat să o recruteze și pe partea vătămată I.I.

în același

scop, precum și față de

celelalte date ce caracterizează persoana

acestuia, nu are antecedente penale, este căsătorit, are un loc de

muncă stabil, atitudinea de sinceritate de care a dat dovadă în fata

instanțelor,

toate acestea conducând la reintegrarea socială și la riscul minim de a comite

alte fapte antisociale.

Înalta Curte, apreciază că în mod greșit

instanța de fond a dispus confiscarea autoturismului de la inculpatul G.I.,

astfel că, va înlătură confiscarea autoturismului Ford Galaxy cu nr. ..., și va

dispune restituirea acestuia către inculpatul

G.I.,

întrucât autoturismul nu a fost folosit de către inculpat

în scopul

săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane, mai exact nu a

transportat sau transferat vreo persoană în

scopul exploatării acelei

persoane.

Cu privire la criticile vizând cazurile de

casare prevăzute de art. 385

9

pct.

9, 10, 13, 17 C. proc. pen. , invocate de către

apărătorul ales al inculpatul G.I., Înalta Curte, apreciază că acestea

sunt nefondate, motivat de faptul că încadrarea juridică dată

faptelor de către instanța de fond, este corectă,

că hotărârea de condamnare este corect motivată, că în cauză , s-a dat

eficiență

dispozițiilor art. 63

alin. (2) C. proc. pen., referitoare ia

aprecierea probelor, stabilindu-se că faptele săvârșite de inculpat în

întervalul

lunii martie 2006 de a recruta prin înșelăciune pe partea

vătămată I.V.M. în scopul expluatării sexuale și a

încercat să o recruteze și pe partea

vătămată I.I. în același

scop,

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care

acesta

a fost judecat și condamnat, așadar critica privind

insuficiența probatoriului administrat în cauză, nu poate fi primită.

Din probele administrate

în cauză a rezultat contribuția acestuia

la săvârșirea infracțiunilor menționate, acesta

având reprezentarea

faptelor pe

care Ie-a comis, urmărind și acceptând producerea rezultatelor lor.

Așadar, vinovăția acestuia a fost pe deplin

dovedită, și se

susține prin coroborarea

mijloacelor de probă administrate în cauză, respectiv declarațiile părților

vătămate I.V.M., I.I.

și P.A., a

declarațiilor martorilor Z.V. și G.B. , convorbirile telefonice interceptate în

cauză cu numitul

F.V. (zis „V."),

precum și declarațiile inculpatului.

În baza art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc. pen., se vor

admite recursurile inculpaților, conform

dispozitivului ce va preceda

prezentei.

Cheltuielile judiciare

ocazionate cu soluționarea recursurilor

inculpaților, rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursurile declarate de inculpații B.G. și

G.I.

împotriva deciziei penale nr. 25

din 5 februarie 2008 a

Curții de

Apel Bacău, secția penală .

Casează

decizia și sentința penală nr. 302/D din data de 7 iunie 2007 pronunțată de

Tribunalul Bacău, secția penală, și rejudecând în fond:

I.

Descontopește pedeapsa de 6 ani închisoare și

trei ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.

64 lit. a) și b) C. pen. aplicată inculpatului G.I.

în pedepsele

componente de:

- 6 ani

închisoare și 3 ani pedeapsă complementară constând

în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen.,

aplicată în baza art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001;

- 3 ani și 6

luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. aplicată în baza art. 20

rap. la

art. 13 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001;

- 2 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art.

64 lit. a) și b) C. pen. aplicată în baza art. 20 rap. la art. 12 alin. (1)

din Legea nr. 678/2001

prin schimbarea încadrării juridice din art. 20, art.

12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001;

Face aplicarea art. 74 lit. c) și art. 76 lit. b) și d) C. pen. și

reduce

pedeapsa

de 6 ani închisoare la 3 ani închisoare, pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare

la 2 ani închisoare; pedeapsa de 2 ani închisoare

la 1 an închisoare.

În baza art.

33 lit. a) și art. 34 lit. a) C. pen., inculpatul G.I.

va executa pedeapsa cea mai

grea de 3 ani închisoare .

Menține

pedeapsa complementară de 3 ani a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.

a) și b) C. pen. și înlătură aplicarea celorlalte două pedepse complementare.

Deduce din

pedeapsa rezultantă reținerea de 24 de ore și

arestul

preventiv de la 6 aprilie 2006 la 5 iunie 2006.

În baza art.

86

1

C. pen. dispune suspendarea executării

sub supraveghere a pedepsei aplicată inculpatului G.I. pe

durata

unui termen de încercare de 5 ani.

Pe durata termenului de încercare condamnatul se supune

următoarelor măsuri de

supraveghere conform art. 86

3

alin. (1) lit. a), b), c),

și d) C. pen.:

a) să se

prezinte, la datele fixate la Serviciul de protecție a

victimelor și reintegrare socială a infractorilor de pe lângă

Tribunalul

Bacău;

b) să anunțe,

în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice

deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să

comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de

existență.

În baza art. 359

C. proc. pen. atrage atenția

inculpatului

cu privire la cazurile de revocare a suspendării executării

sub supraveghere

prevăzute de art. 86

4

C. pen.

II

Face

aplicarea art. 74 lit. c) și art. 76 lit. b) C. pen. cu privire la

inculpatul B.G. și

reduce pedeapsa de 5 ani închisoare

la 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C.

pen. de la 3 ani la 2 ani.

În baza art. 81 C. pen. dispune suspendarea condiționată a

executării pedepsei pe un termen de încercare

pe un termen de încercare de 5 ani.

În baza art. 359

C. proc. pen. atrage atenția

inculpatului

asupra prevedrilor art. 83 și art. 84 C. pen.

Înlătură confiscarea autoturismului Ford Galaxy cu nr. ...

, și dispune restituirea

acestuia către inculpatul G.I.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea recursurilor

inculpaților, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 21 mai 2008.