ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1902/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, la data de 18 septembrie 2008, reclamantul Ș.I. a solicitat în contradictoriu cu pârâta A.N.V.A.S. anularea adresei nr. 16184 din 3 iunie 2008 emisă de aceasta și obligarea acesteia să-i rezolve favorabil cererea înregistrată sub nr. P/3845 din 27 mai 2008. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin decizia nr. 1449 din 15 februarie 2007, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, a admis recursul declarat de acesta împotriva deciziei nr. 1595A din 28 noiembrie 2005 a Curții de Apel București, secția a III-a ivilă, a casat decizia recurată și a respins apelul declarat de pârâtă împotriva sentinței nr. 680 din 4 iunie 2005 a Tribunalului București prin care s-a anulat decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2005 emisă de A.V.A.S.

și a fost obligată să procedeze la soluționarea notificării nr.1008 din 4 mai 2001 privind acordarea de măsuri reparatorii pentru terenul în suprafață de 1311 mp, situat în municipiul Botoșani. S-a mai arătat că deși a solicitat în mai multe rânduri pârâtei să pună în aplicare dispozițiile sentinței, aceasta a refuzat susținând că prin sentința nr. 504 din 5 aprilie 2006 a Tribunalului București, secția a III-a civilă, aceeași contestație a fost soluționată irevocabil prin respingere ca nefondată. Prin sentința civilă nr. 139 din 14 noiembrie 2008 Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamantul Ș.I. ca inadmisibilă. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în esență că adresa nr. P/3845 din 27 mai 2008 a cărei anulare se solicită, nu reprezintă decât un răspuns la petiția adresată de reclamant și nu un act administrativ în sensul art. 8 din Legea nr. 554/2004.

Împotriva sentinței civile 139 din 14 noiembrie 2008 Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul Ș.I. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Recursul este nefondat. În conformitate cu dispozițiile art. 1 din Legea nr. 554/2004 se poate adresa instanței de contencios administrativ orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritatea publică, printr-un act administrativ ori prin nesoluționarea în termenul legal al unei cereri. Pe de altă parte, art. 2 lit. c), din aceeași lege, definește actul administrativ ca fiind actul unilateral cu caracter individual sau emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării exercitării legii dând naștere, modificând sau stingând raporturi juridice.

În speța de față, adresa nr. P/3845 din 27 mai 2008 prin care intimata-pârâtă A.V.A.S. își exprimă punctul de vedere cu privire la imposibilitatea de a executa hotărârea judecătorească nr. 680 din 14 iunie 2005, irevocabilă prin decizia nr. 1449 din 15 februarie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, nu produce prin ea însăși efecte juridice, astfel că nu reprezintă un act administrativ în sensul art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004. Astfel, cererea de chemare în judecată prin care reclamantul solicită anularea adresei nr. 16184 din 3 iunie 2008 emisă de A.V.A.S.

și obligarea acesteia de a-i rezolva favorabil cererea înregistrată sub nr. P/3845 din 27 mai 2008 nu se circumscrie prevederilor art. 8 din Legea nr. 554/2004 pentru a se impune soluționarea cauzei în contencios administrativ, în condițiile în care reclamantul nu atacă un act administrativ unilateral, refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri sau nesoluționarea în termen a acesteia și nici nu solicită repararea unei pagubei ori acordarea de daune materiale și morale în sensul art. 18 și art. 19 din legea menționată. În concluzie, instanța de fond în mod corect a reținut că reclamantul-recurent are posibilitatea de a se adresa pentru nerespectarea unei hotărâri judecătorești organelor de urmărire penală.

Pentru considerentele arătate, recursul va fi respins ca nefondat, menținându-se sentința criticată ca temeinică și legală. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Ș.I. împotriva sentinței civile nr. 139 din 14 noiembrie 2008 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 aprilie 2009.